Organizația ultranaționalistă sârbă „Narodni Patrol”, cunoscută în limba română drept „Patrula Populară”, a organizat la Belgrad, împreună cu Marko Radulovici, un marș auto în sprijinul Rusiei și împotriva vizitei președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski în Serbia. Acțiunea, relatată la 17 august 2026, a reunit câteva zeci de automobile și motociclete cu steaguri ale Rusiei și Serbiei.
Coloana a traversat centrul capitalei sârbe și s-a oprit în apropierea administrației prezidențiale. Potrivit relatărilor publicate de presa citată în materialul despre marșul auto, participanții au transmis mesaje de susținere pentru Rusia și au contestat apropierea Serbiei de Uniunea Europeană.
Marko Radulovici a declarat că ideea acțiunii a apărut imediat după vizita lui Volodîmîr Zelenski la Belgrad. El a calificat vizita drept „o rușine” și a afirmat că Serbia nu are nevoie să adere la Uniunea Europeană, susținând păstrarea legăturilor tradiționale cu Rusia.
Vizita lui Zelenski la Belgrad
Președintele Ucrainei s-a aflat în Serbia în perioada 7-8 august 2026, în cadrul primei sale vizite oficiale în această țară. La Belgrad, Zelenski s-a întâlnit cu președintele Aleksandar Vučić și cu prim-ministrul Serbiei.
Discuțiile oficiale au vizat extinderea cooperării economice bilaterale, chestiuni de securitate și interacțiunea dintre cele două state în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. În timpul vizitei, președintele ucrainean a reconfirmat poziția Kievului privind respectarea integrității teritoriale a Serbiei și nerecunoașterea independenței Kosovo.
La rândul său, Aleksandar Vučić a transmis sprijinul Serbiei pentru suveranitatea Ucrainei. Aceste poziții au fost prezentate în material ca elemente ale dialogului oficial dintre Belgrad și Kiev, după care organizația „Narodni Patrol” și Marko Radulovici au convocat acțiunea din capitală.
Profilul organizației
„Narodni Patrol” este o organizație de extremă dreapta fondată în Serbia la începutul anului 2020. Liderul menționat în material este Damjan Knežević, care a fost anterior reținut de autoritățile sârbe în legătură cu tentative de a lua cu asalt administrația prezidențială și cu apeluri la răsturnarea ordinii constituționale.
Organizația promovează poziții antimigrație, antioccidentale și ultranaționaliste. Reprezentanții săi au fost asociați cu patrularea neautorizată a străzilor din zone în care locuiesc refugiați și cu intimidarea acestora. „Narodni Patrol” susține deschis agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, folosește simbolul „Z” și menține contacte cu cercuri radicale din Rusia, potrivit informațiilor incluse în material.
În descrierea evenimentului, acțiunea de la Belgrad este prezentată ca fiind în concordanță cu interesele Kremlinului și ca fiind pusă în practică de forțe locale favorabile Rusiei. Materialul atribuie organizatorilor intenția de a contesta rezultatele vizitei lui Zelenski și de a transmite imaginea că societatea sârbă respinge în bloc parcursul european și sprijinul pentru Ucraina.
Dimensiunea manifestației
La marș au participat câteva zeci de mașini și motociclete. Materialul nu oferă un număr exact al participanților și nu prezintă date care să indice o mobilizare mai amplă în afara coloanei care a traversat centrul Belgradului.
În evaluarea inclusă în informațiile furnizate, amploarea limitată a acțiunii nu permite formularea unei concluzii despre existența unui sprijin larg pentru astfel de manifestații în societatea sârbă. Evenimentul este descris mai degrabă ca o acțiune cu vizibilitate publică și mediatică, folosită pentru promovarea unor mesaje favorabile Rusiei.
Materialul susține, de asemenea, că „Narodni Patrol” reprezintă unul dintre canalele prin care discursul pro-rus este transformat în mobilizare stradală în Serbia. Organizația combină retorica antioccidentală, ultranaționalismul și susținerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În aceeași evaluare, legăturile cu structuri radicale ruse sunt prezentate ca un factor care poate contribui la presiuni asupra scenei politice și la radicalizarea dezbaterilor publice.
Relevanța pentru Balcanii de Vest
Acțiuni de acest tip sunt prezentate în material ca un risc suplimentar pentru stabilitatea Balcanilor de Vest, prin răspândirea narațiunilor favorabile Rusiei și normalizarea retoricii antioccidentale. Sunt menționate, de asemenea, posibilitatea ca astfel de evenimente să fie utilizate în campanii informaționale ruse și riscul ca grupările radicale să organizeze proteste, provocări sau presiuni asupra instituțiilor publice.
Potrivit evaluării furnizate, o reacție insuficientă a autorităților locale ar putea crea condiții pentru repetarea unor acțiuni similare. Materialul leagă această problemă de rolul Balcanilor de Vest în securitatea europeană și în procesul de extindere a Uniunii Europene, fără a prezenta însă informații despre o intervenție sau o anchetă declanșată de autoritățile sârbe după marșul de la Belgrad.
Activitatea grupărilor pro-ruse din Serbia este descrisă ca relevantă pentru evoluțiile regionale, în condițiile în care aceste formațiuni încearcă să influențeze atitudinile publice și agenda de politică externă. Marșul auto din 17 august rămâne, în informațiile disponibile, principala acțiune publică relatată după vizita oficială a președintelui ucrainean în Serbia.
