Un eveniment al partidului AfD programat la Düsseldorf pentru 26 octombrie 2026 a transformat politica culturală într-un conflict public despre memorie, identitate și controlul finanțării de stat. Deputatul Bundestagului Matthias Helferich urmează să vorbească despre cultură, apoi să participe la o plimbare pe lângă instituții culturale importante ale orașului.
Artiști, galeristi și organizații civice au anunțat proteste, iar poliția se așteaptă la peste 1.000 de participanți la contramanifestații. Miza nu este doar prezența unui politician controversat, ci și întrebarea dacă spațiile culturale pot fi folosite pentru a da greutate unei agende naționaliste și dacă finanțarea publică poate deveni o formă de presiune asupra instituțiilor critice față de dreapta.
Un eveniment politic în jurul unor locuri cu autoritate simbolică
Helferich este cunoscut, între altele, pentru faptul că s-a descris drept „chipul prietenos al național-socialismului”. Asocierea numelui său cu un traseu printre instituții culturale din Düsseldorf a amplificat reacțiile adversarilor AfD. În opinia criticilor partidului, nu este vorba despre o reuniune politică obișnuită, ci despre o încercare de a muta discursul formațiunii dincolo de Parlament și de a-l lega de patrimoniul cultural german.
Instituțiile aflate pe traseu nu sunt prezentate ca organizatoare sau susținătoare ale evenimentului. Totuși, muzeele, galeriile și celelalte spații culturale au o autoritate simbolică proprie: sunt asociate cu istoria, arta, memoria publică și dezbaterea civică. Pentru adversarii AfD, tocmai acest context poate deveni parte a mesajului politic.
Criticii susțin că partidul încearcă să-și impună propria interpretare asupra istoriei, identității și apartenenței germane. O plimbare pe lângă repere culturale îi permite unei formațiuni să vorbească despre națiune și patrimoniu într-un cadru diferit de cel al unui miting electoral. În această lectură, cultura nu mai este doar tema evenimentului, ci și decorul care îi poate spori impactul.
Aceasta este interpretarea adversarilor AfD, nu o constatare independentă asupra intențiilor interne ale organizatorilor. Evenimentul public anunțat nu dovedește, prin el însuși, o activitate clandestină sau ilegală. Faptul clar este că partidul a ales să lege discursul unui deputat controversat despre politica culturală de peisajul cultural consacrat al orașului, iar această alegere a adus în centrul disputei granița dintre campania politică și viața culturală.
Când subvenția devine criteriu politic
Controversa este alimentată și de declarații ale unor reprezentanți ai AfD despre finanțarea publică a culturii. Criticii partidului se tem că instituțiile care găzduiesc evenimente de stânga sau programe critice față de forțele de dreapta ar putea pierde sprijinul statului.
Nu există informații că, în legătură cu evenimentul de la Düsseldorf, finanțarea unei anumite instituții ar fi fost retrasă. Deocamdată este vorba despre declarații și orientări politice pe care adversarii AfD le consideră periculoase dacă ar fi transformate în politică publică. Riscul invocat este ca deciziile privind subvențiile să nu mai depindă doar de calitatea artistică, de criterii profesionale, de utilitatea socială sau de administrarea unei instituții, ci și de direcția politică a programului său.
Pentru organizațiile culturale independente, o asemenea schimbare ar crea o alegere dificilă. Ele ar putea continua să găzduiască dezbateri despre autoritarism, rasism și extrema dreaptă, asumându-și posibilitatea unor consecințe financiare. Sau ar putea evita temele controversate pentru a-și proteja bugetele.
Presiunea nu ar avea nevoie neapărat de un ordin oficial de închidere. Simplul risc al pierderii unei finanțări poate determina o instituție să renunțe la o expoziție, o conferință sau o dezbatere. În acest scenariu, autocenzura ar apărea înaintea oricărei interdicții formale: programele s-ar restrânge pentru a nu intra în conflict cu cei care influențează distribuirea banilor publici.
De aici vine și îngrijorarea că finanțarea culturii s-ar putea transforma dintr-un instrument de susținere a pluralismului într-un mecanism de recompensare a loialității politice și de penalizare a criticii. Este un scenariu legat de declarațiile și intențiile atribuite unor reprezentanți ai AfD, nu o măsură dovedită ca fiind deja aplicată în cazul de la Düsseldorf.
De ce protestele depășesc cazul unui singur deputat
Contramanifestațiile anunțate vizează, prin urmare, două niveluri ale evenimentului. Primul este prezența lui Helferich și mesajul pe care adversarii îl asociază cu declarațiile sale. Al doilea este formatul ales de AfD: un discurs despre cultură urmat de un traseu printre instituții care reprezintă repere ale vieții culturale locale.
O formațiune politică are dreptul să-și prezinte public ideile. Acest drept nu înseamnă însă că instituțiile culturale trebuie să devină platforme de partid sau că finanțarea lor poate fi condiționată de absența criticilor la adresa dreptei. Un muzeu, o galerie sau un centru cultural poate găzdui discuții politice fără să fie transformat în instrumentul unei formațiuni.
În acest sens, disputa de la Düsseldorf privește și cine are dreptul să definească „cultura germană”. Pentru adversarii AfD, partidul încearcă să includă patrimoniul, istoria și instituțiile culturale într-o narațiune naționalistă, în timp ce finanțarea publică ar putea fi folosită pentru a descuraja programele care contestă această viziune.
Poliția va evalua amploarea mobilizării pe 26 octombrie, iar desfășurarea plimbării anunțate va arăta cât de mult poate schimba protestul forma evenimentului. Reportajul postului WDR despre protestele planificate și apariția lui Helferich a adus cazul în atenția publică. Întrebarea care rămâne este dacă sprijinul statului pentru cultură va continua să protejeze diversitatea programelor sau va ajunge să măsoare conformarea politică a instituțiilor.
