O poveste despre un apartament în Dubai, videoclipuri cu militari generați de inteligență artificială și un presupus raport despre arme ajunse pe piața neagră pot părea episoade separate. În realitate, ele folosesc aceeași rețetă: acuzații fără dovezi sunt îmbrăcate în forma unei știri, asociate cu un nume cunoscut și distribuite rapid către publicuri diferite.
Ținta nu este doar imaginea conducerii de la Kiev. Campaniile încearcă să convingă cetățenii din statele Uniunii Europene și NATO că sprijinul militar, financiar și diplomatic pentru Ucraina înseamnă bani risipiți, corupție și instabilitate. Cu cât aceste îndoieli pătrund mai adânc în dezbaterea internă a statelor partenere, cu atât guvernele lor întâmpină mai multă presiune când decid continuarea ajutorului.
O industrie a aparenței de credibilitate
O analiză publicată în aprilie 2026, care a examinat peste 1.500 de materiale video și resurse web asociate rețelei Storm-1516, a estimat că aproximativ 40% dintre conținuturile analizate urmăreau discreditarea Ucrainei și a președintelui Volodimir Zelenski. Conținuturile relevante ar fi ajuns la peste 66 de milioane de utilizatori.
Metoda se bazează pe imitarea dovezilor. Sunt folosite documente falsificate, martori inventați, presupuse investigații jurnalistice și videoclipuri cu personaje create artificial. Materialele au fost adaptate în cel puțin 16 limbi, iar în 170 de cazuri au fost utilizate numele unor instituții de presă reale pentru ca mesajele false să pară produse ale unei redacții independente.
Rețeaua Doppelganger, creată în 2022, a construit site-uri care imitau publicații europene precum Der Spiegel, Die Welt, Le Monde și Le Point. În alte operațiuni au fost copiate numele și elementele vizuale ale BBC, Bloomberg, Politico și Euronews. Un logo familiar nu demonstrează autenticitatea unui material, dar poate determina un utilizator să-l distribuie înainte să verifice sursa.
Inteligența artificială accelerează întregul proces. Aceeași acuzație poate fi rescrisă pentru o altă țară, tradusă, transformată într-un videoclip sau atribuită unui personaj real. Tehnologia nu inventează neapărat temerile exploatate de campanii — corupția, costul războiului sau controlul armamentului —, dar le poate transforma rapid în povești care par concrete.
Corupția imaginară și publicul din țările donatoare
Un exemplu a apărut în 4 și 5 iunie 2025, când pe rețelele sociale a fost răspândită afirmația că Volodimir Zelenski ar fi cumpărat pentru mama sa un apartament de 3,2 milioane de dolari în Burj Khalifa, Dubai. Materialul a fost conceput, între altele, să semene cu o știre televizată a postului Al Arabiya.
Un raport intern al „Agenției ruse pentru design social”, datat 9 iunie 2025, susținea că acea campanie a generat 86 de milioane de vizualizări, dintre care 21 de milioane în rândul publicului vorbitor de limba engleză. Este o estimare prezentată în raportul agenției, nu o măsurare independentă a audienței. Mesajul urmărea să creeze impresia că sprijinul occidental este folosit pentru îmbogățirea personală a conducerii ucrainene.
Prima doamnă Olena Zelenska a fost vizată de o acuzație similară. La 17 mai 2026, agenția de stat rusă RIA Novosti, citând surse anonime, a relatat că Biroul Național Anticorupție al Ucrainei și Parchetul Specializat Anticorupție ar pregăti arestarea sa. Ambele instituții au respins informația în aceeași zi și au declarat că nu desfășurau acțiuni procedurale împotriva ei. Afirmația a continuat însă să circule pe canale informaționale rusești și pe rețelele sociale.
O asemenea acuzație nu trebuie să fie acceptată ca fapt pentru a produce efecte politice. Este suficient să lase în urmă suspiciunea, să ofere adversarilor ajutorului pentru Ucraina un argument gata formulat și să facă următoarea poveste neverificată mai ușor de primit.
Soldați inventați și conflicte fabricate la vârful armatei
Forțele armate ucrainene sunt atacate printr-o combinație de imagini false și detalii realiste. La 13 mai 2026 a fost identificată o serie de videoclipuri în care persoane prezentate drept militari ai Brigăzii 28 mecanizate separate se plângeau de lipsa rotațiilor, aprovizionarea insuficientă și atitudinea comandanților. Materialele ar fi fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale și distribuite prin canale rusești de pe Telegram.
La 3 august, o campanie asemănătoare a vizat Brigada 66 mecanizată separată. Personaje create artificial, îmbrăcate în uniforme ucrainene, susțineau că un comandant de brigadă ar fi bătut militari și le-ar fi refuzat asistența medicală. Numerele exacte ale unităților și uniformele aveau rolul de a face scenele să pară mărturii din interiorul armatei și de a sugera că abuzurile ar fi sistematice.
După numirea generalului-maior Mihailo Drapati în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, la 22 iulie 2026, au început să circule mesaje despre conflicte între generali, verificări de amploare ale unităților și o luptă pentru controlul armatei. La sfârșitul lunii iulie a fost identificat un cont fals pe platforma X care folosea numele lui Drapati. Contul a strâns câteva mii de urmăritori și a publicat declarații inventate, inclusiv anunțul unui audit amplu al forțelor armate.
În paralel, pe Facebook și Threads au fost distribuite materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale despre presupuse confruntări publice între Drapati și predecesorul său. Scopul era construirea imaginii unei conduceri militare instabile, divizate și incapabile să organizeze eficient apărarea.
La 28 și 29 ianuarie 2026 circulaseră deja relatări fabricate despre un conflict grav între Kirilo Budanov și Valeri Zalujnîi. Postările invocau surse anonime și presupuse documente secrete. Specialiști ucraineni în securitatea informației au legat această campanie de o încercare de a reduce încrederea în Budanov și de a sugera existența unei rupturi profunde în conducerea Ucrainei. Aceasta este evaluarea specialiștilor, nu o dovadă independentă privind originea fiecărei postări.
Armele occidentale, transformate în argument politic
Un alt fir narativ urmărește să pună sub semnul întrebării controlul asupra armelor livrate Ucrainei. În februarie și martie 2026, resurse informaționale rusești și canale asociate regimului iranian au răspândit afirmații potrivit cărora armamentul occidental trimis Ucrainei ar fi ajuns pe piața neagră. În aceleași materiale, autoritățile ucrainene erau acuzate de corupție, iar industria națională de apărare era prezentată ca ineficientă.
La 12 martie, conturi proruse au distribuit un videoclip fals conceput să semene cu o publicație a Institutului pentru Studiul Războiului, cunoscut drept ISW. Materialul susținea că Ucraina ar fi vândut arme occidentale, iar acestea ar fi ajuns ulterior la actori înarmați din Orientul Mijlociu. Se afirma, de asemenea, că propunerile Kievului de a-și ajuta aliații în combaterea dronelor iraniene ar fi avut rolul de a ascunde presupusul scandal.
ISW nu publicase un asemenea material, iar acuzațiile nu erau însoțite de dovezi. Falsul se baza pe autoritatea asociată numelui și identității vizuale a institutului. Un logo cunoscut și o machetare profesionistă pot face ca o acuzație neverificată să pară rezultatul unei analize serioase.
Publicul vizat nu era doar cel ucrainean. Punerea sub semnul întrebării a monitorizării livrărilor de armament urmărea să influențeze alegătorii și parlamentarii din statele care decid dacă finanțarea și sprijinul militar pentru Ucraina trebuie continuate.
O structură descrisă într-o investigație
O parte a structurii organizaționale din spatele acestor operațiuni a fost descrisă într-o investigație publicată de The Insider la 21 octombrie 2026, pe baza corespondenței interne a „Agenției ruse pentru design social”. Investigația relata că Serghei Kirienko, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale a Rusiei, ar avea un rol central în coordonarea operațiunilor externe de influență.
Potrivit aceleiași investigații, Aleksandr Haricev ar fi responsabil de operațiunile împotriva Ucrainei, iar Sofia Zaharova ar coordona activitatea destinată publicului occidental. Implementarea practică ar fi asigurată de agenția polittehnologului rus Ilia Gambașidze, cu participarea lui Nikolai Tupikin și a unor echipe de jurnaliști, analiști, designeri și specialiști în rețele sociale. Aceste responsabilități sunt prezentate în forma relatată de The Insider pe baza corespondenței analizate și nu reprezintă o verificare independentă a fiecărei atribuiri.
Extinderea operațiunilor dincolo de Ucraina este indicată de datele privind Franța și Germania. Între ianuarie 2025 și februarie 2026, Storm-1516 ar fi răspândit 34 de afirmații false despre cele două țări. Acestea ar fi fost repetate în aproximativ 175.000 de postări și ar fi obținut aproape 274 de milioane de vizualizări pe platforma X.
Printre principalele ținte s-au numărat președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, ambii susținători ai continuării ajutorului militar pentru Kiev. Atacurile împotriva liderilor europeni completează mesajele despre corupția și dezordinea din Ucraina: guvernele partenere sunt împinse să-și justifice permanent deciziile în fața propriilor cetățeni.
De aceea, problema nu se rezumă la demontarea următorului videoclip fals sau la închiderea următorului site-clonă. Aceeași poveste poate reveni cu un alt logo, într-o altă limbă și cu un alt chip artificial. Miza rămasă este dacă statele și platformele pot identifica și întrerupe operatorii, finanțarea și infrastructura tehnică ce permit reproducerea neîntreruptă a acestor campanii.
