Propaganda Kremlinului a încercat, în perioada 10-14 august 2026, să discrediteze conducerea politico-militară a Ucrainei prin promovarea în spațiul informațional european a unor acuzații potrivit cărora autoritățile de la Kiev ar urma ideologia nazistă și s-ar afla sub controlul Occidentului. Mesajele au fost prezentate în materiale difuzate de publicații marginale, între care portalul slovac „Jednotne Slovensko”.
Într-un articol publicat la 10 august, publicația a susținut că „banderismul nu este doar un epitet istoric ucrainean al naționalismului, ci și o formă implicită, iar uneori deja deschisă, a fascismului contemporan de tip kievean”. Materialul poate fi consultat pe site-ul Jednotne Slovensko.
Folosirea unor teme istorice sensibile
Aceste mesaje exploatează sensibilitatea societăților europene față de nazism și fascism, ideologii asociate cu unele dintre cele mai grave crime ale secolului al XX-lea, inclusiv Holocaustul și războiul mondial. Potrivit evaluării prezentate, Rusia folosește în mod deliberat aceste traume istorice pentru a promova mitul unui „regim neonazist la Kiev” și pentru a oferi agresiunii împotriva Ucrainei aparența unei campanii împotriva fascismului.
La începutul invaziei pe scară largă din 2022, Kremlinul a invocat obiectivele de „demilitarizare” și „denazificare” a Ucrainei. Aceste formule au fost utilizate pentru justificarea războiului declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran, în timp ce acuzațiile privind existența unui „fascism de tip kievean” încearcă să transfere responsabilitatea pentru conflict de la agresor la victimă.
Portalul slovac este descris în material drept unul dintre site-urile marginale care difuzează în mod sistematic narațiuni favorabile Rusiei, teorii conspiraționiste și mesaje ostile Ucrainei și Occidentului. Articolele publicate sunt adesea preluate din alte surse cu aceeași orientare editorială, potrivit evaluării citate.
Istoria naționalismului ucrainean, folosită ca etichetă politică
Una dintre principalele tehnici ale acestei propagande este asocierea termenului „banderist” cu fascismul sau nazismul. În materialul analizat, termenul este prezentat drept o etichetă negativă utilizată pentru discreditarea patriotismului ucrainean, a aspirației la independență și a rezistenței față de agresiunea rusă.
Evaluarea amintește că participanți la mișcarea naționalistă ucraineană au fost persecutați de regimul celui de-al Treilea Reich. Stepan Bandera, unul dintre liderii naționaliștilor ucraineni, a fost ținut o perioadă în lagărul de concentrare Sachsenhausen după ce a refuzat să retragă Actul restaurării statului ucrainean. În aceeași prezentare se arată că Armata Insurgentă Ucraineană, cunoscută sub abrevierea UPA, a luptat atât împotriva ocupației sovietice, cât și împotriva ocupației germane.
Aceste elemente istorice sunt invocate pentru a contesta echivalarea automată dintre mișcarea națională ucraineană și ideologiile totalitare ale secolului trecut. Potrivit materialului, asocierea celor două fenomene urmărește să compromită tradiția națională și de eliberare a Ucrainei în fața publicului european.
Poziția legislativă a Ucrainei
Ucraina condamnă oficial ideologiile totalitare, iar această poziție este reflectată în legislația națională. În 2015, Rada Supremă a adoptat legea privind condamnarea regimurilor totalitare comunist și național-socialist, nazist, în Ucraina, precum și interzicerea propagandei simbolurilor acestora.
Actul normativ interzice practicile și simbolurile asociate acestor regimuri. Pentru propaganda, utilizarea publică sau răspândirea simbolurilor naziste, legislația ucraineană prevede răspundere penală. În material, cadrul juridic este prezentat ca fiind compatibil cu standardele europene și internaționale privind condamnarea totalitarismului și a propagandei naziste.
Totodată, în pofida restricțiilor legate de instituirea legii marțiale, Ucraina își menține instituțiile democratice și continuă reformele în domenii precum democrația, statul de drept și economia. Aceste reforme fac parte din procesul de integrare europeană al țării, potrivit informațiilor incluse în evaluare.
Mesajele despre „fascism” și sprijinul european
Descrierea Ucrainei drept o sursă de „amenințare fascistă” urmărește, potrivit materialului, să convingă publicul european că sprijinul acordat Kievului ar contrazice valorile democratice. Narațiunea este legată de finanțarea ajutorului pentru Ucraina și de livrările de arme, prezentate în mod fals ca sprijin acordat unui „regim neonazist”.
Prin această abordare, propaganda încearcă să stimuleze în statele europene cereri pentru reducerea sau oprirea totală a ajutorului destinat Ucrainei. Mesajele sunt construite pentru a provoca opoziție față de alocarea fondurilor publice și față de deciziile politice prin care statele europene susțin Ucraina.
În spațiul slovac și în cel european, acuzațiile privind existența unui „fascism ucrainean” sunt prezentate și ca instrumente pentru adâncirea disputelor politice din interiorul Uniunii Europene. Evaluarea susține că Rusia încearcă să afecteze consensul european privind sprijinul pentru Ucraina, încurajând conflicte între statele membre și dispute interne. Temele istorice sensibile pot fi folosite pentru radicalizarea dezbaterii publice și pentru consolidarea pozițiilor politicienilor populiști, se arată în material.
Narațiunea despre „nazismul ucrainean” face parte, potrivit evaluării, dintr-o strategie informațională mai largă a Rusiei. Aceasta urmărește legitimarea propriilor acțiuni militare și a anexării ilegale a unor teritorii ucrainene prin prezentarea războiului drept o reacție la un presupus extremism al Ucrainei.
În această construcție propagandistică, cedarea în fața agresorului este prezentată ca singura cale către pace și stabilitate regională, iar sprijinul acordat statului atacat este descris drept o cauză a conflictului. Mesajele continuă să circule prin surse media marginale din Europa, inclusiv prin materiale publicate în limba slovacă.
