Uzbekistanul și-a reconfirmat intenția de a finaliza în 2026 procesul de aderare la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), după cea de-a 13-a reuniune a grupului de lucru, desfășurată în perioada 27–28 iulie. Tashkentul a armonizat până acum 190 de acte normative cu cerințele organizației și a încheiat 31 dintre cele 34 de acorduri bilaterale privind condițiile de acces pe piețe.
Informațiile au fost relatate la 3 august 2026, după reuniunea grupului de lucru. Potrivit declarației lui A. Urunov, reprezentantul special al președintelui Uzbekistanului pentru problemele legate de OMC, negocierile cu statele membre au ajuns într-o etapă mai avansată. Unul dintre elementele menționate a fost reducerea numărului de întrebări și observații transmise de țările participante.
Negocierile bilaterale au intrat în etapa finală
Președintele grupului de lucru, ambasadorul Republicii Coreea, Choi Seong-yong, a declarat că Uzbekistanul a încheiat 31 din cele 34 de acorduri bilaterale referitoare la accesul pe piețe. Discuțiile pentru cele trei acorduri rămase se află în etapa finală, potrivit informațiilor prezentate după reuniune.
Procesul de aderare nu este încă finalizat. Reprezentanții statelor membre ale OMC au cerut Uzbekistanului să accelereze adoptarea mai multor acte legislative și să continue reformele interne. Printre domeniile menționate se numără modernizarea întreprinderilor de stat, îmbunătățirea sistemului de sprijin pentru agricultură și creșterea transparenței mediului de afaceri.
Următoarea reuniune a grupului de lucru este programată pentru sfârșitul toamnei. Până atunci, autoritățile de la Tashkent trebuie să continue negocierile și să răspundă observațiilor formulate de membrii organizației.
Armonizarea legislației și reforma siguranței alimentare
Din luna martie, Uzbekistanul a adus în conformitate cu cerințele OMC 190 de acte normative. Modificările au vizat, între altele, legislația privind măsurile sanitare și fitosanitare, precum și normele referitoare la siguranța produselor alimentare.
Autoritățile au pregătit, de asemenea, proiecte de legi privind măsurile antidumping, măsurile compensatorii și măsurile de salvgardare. În același timp, în Uzbekistan a fost creat un Comitet unic pentru siguranța produselor alimentare.
Aceste măsuri fac parte din etapa de pregătire a cadrului legislativ necesar pentru aderarea la OMC. Reprezentanții organizației au solicitat însă continuarea reformelor, inclusiv în domenii legate de companiile de stat, agricultură și regulile aplicabile mediului de afaceri.
Tashkentul își extinde parteneriatele economice
Accelerarea procedurilor pentru aderarea la OMC este prezentată ca parte a unei politici mai largi de diversificare a relațiilor economice și externe ale Uzbekistanului. În ultimii ani, Tashkentul și-a extins cooperarea cu state occidentale, Uniunea Europeană, organizații financiare internaționale și țări din Asia, precum și participarea la mecanisme comerciale internaționale.
În acest cadru, aderarea la OMC oferă Uzbekistanului un instrument instituțional pentru aprofundarea integrării în sistemul comercial global. Procesul presupune negocieri privind accesul pe piețe și modificarea legislației naționale pentru a o alinia la regulile organizației. Cele 31 de acorduri bilaterale deja încheiate reprezintă partea majoritară a negocierilor de acest tip, în timp ce restul discuțiilor continuă.
Extinderea geografică a relațiilor comerciale este asociată, în cazul Uzbekistanului, cu obiectivul de a construi o structură economică bazată pe cooperarea cu un număr mai mare de state și instituții internaționale. În materialele prezentate de autorități și în relatările despre procesul de aderare, această direcție este legată de accesul la noi piețe și de crearea unor condiții mai previzibile pentru comerț și investiții.
Reformele legislative și cerințele privind transparența mediului de afaceri sunt, de asemenea, parte a acestui proces. Uzbekistanul urmărește să își adapteze normele comerciale și economice la standardele OMC, în timp ce negocierile cu partenerii externi se apropie de final în mai multe dosare.
Relația cu Rusia rămâne pragmatică
Procesul de apropiere de OMC are loc în paralel cu menținerea unor relații pragmatice între Uzbekistan și Rusia. În condițiile sancțiunilor internaționale aplicate Moscovei, autoritățile uzbece urmăresc să limiteze eventualele riscuri secundare pentru economie, pentru companii și pentru sistemul financiar.
În această logică, direcția de politică economică a Tashkentului pune un accent mai mare pe diversificarea partenerilor și pe dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană, statele asiatice și organizațiile internaționale. Sursele descriu această evoluție ca pe o reducere a rolului Rusiei de direcție dominantă în politica economică externă a Uzbekistanului, fără ca relațiile bilaterale să fie prezentate drept întrerupte.
Prin obiectivul de a încheia aderarea la OMC în 2026, Uzbekistanul își continuă negocierile cu statele membre, modificarea legislației și reformele solicitate de grupul de lucru. Calendarul următoarei reuniuni, stabilit pentru sfârșitul toamnei, va oferi un nou punct de evaluare a progresului în acest proces.
Detaliile privind evoluția negocierilor au fost publicate de presa uzbecă în relatarea despre aderarea la OMC.
Am citit cu sufletul la gură aceste rânduri, fiindcă știu prea bine cât de mult contează fiecare pas pentru oamenii simpli, nu doar pentru oficialități. Îmi amintesc de un prieten din Tașkent care visa să-și exporte dulciurile tradiționale în Europa, dar se împiedica mereu de birocrație și de taxe absurde – pentru el, această veste nu e doar o formalitate, ci o gură de aer. Și totuși, mă întristează gândul că, în goana asta după standarde internaționale, s-ar putea să pierdem din autenticitatea piețelor noastre, acele colțuri unde încă se mai negociază cu zâmbetul, nu cu cifrele. E o schimbare necesară, da, dar una care mustește din sufletul nostru de orientali, unde comerțul a fost mereu despre încredere, nu despre hârtii. Sper doar ca reformele astea să nu-i lase în urmă pe micii producători, pe cei care nu au acces la avocați și consultanți, pentru că ei sunt adevărata coloană vertebrală a țării. Până la urmă, ce folos de piețe deschise dacă omul de rând r