O declarație difuzată de postul catolic Radio Maryja leagă deteriorarea atitudinii față de refugiații ucraineni din Polonia de o presupusă strategie a Kievului. Bartosz Marczuk, expert în politici sociale și membru al Consiliului pentru Familie și Demografie de pe lângă președinția poloneză, a sugerat că autoritățile ucrainene ar putea provoca intenționat sentimente antiucrainene pentru a-i determina pe cetățenii lor să se întoarcă acasă.
Marczuk nu a prezentat însă documente, decizii oficiale sau mărturii verificabile care să susțină existența unei asemenea strategii. Afirmația sa pornește de la o realitate incontestabilă — criza demografică a Ucrainei și interesul acesteia de a-și recupera o parte din populație — dar adaugă un mecanism politic pentru care nu oferă dovezi.
De la declin demografic la o acuzație nedemonstrată
Declarația a fost făcută pe 8 octombrie 2026, în timpul unei emisiuni Radio Maryja. Marczuk este membru al Consiliului pentru Familie și Demografie de pe lângă președintele Poloniei și fost subsecretar de stat în Ministerul Familiei, Muncii și Politicii Sociale.
În contextul disputelor dintre Varșovia și Kiev, el l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Volodimir Zelenski joacă incorect și comite un fault atunci când vorbește despre o întreagă pleiadă de «eroi», pentru că știe că acesta este un subiect sensibil pentru noi”, a spus Marczuk. Apoi s-a întrebat dacă liderul ucrainean nu procedează astfel în mod intenționat.
Marczuk și-a legat argumentația de pierderile demografice ale Ucrainei. El a afirmat că țara are în prezent aproximativ 30 de milioane de locuitori, față de 52 de milioane în 1991, și i-a descris pe ucrainenii aflați în Polonia drept o „resursă foarte valoroasă” — oameni tineri, bine educați și harnici.
„Întrebarea este dacă loviturile incorecte îndreptate împotriva noastră nu urmăresc, de fapt, să provoace emoții antiucrainene, astfel încât acești oameni să se simtă atât de rău aici încât să se întoarcă în Ucraina”, a adăugat el.
Raționamentul propune, așadar, o posibilă motivație, dar nu descrie o operațiune verificabilă. Nu sunt indicate instituții ucrainene care ar fi conceput planul, măsuri prin care acesta ar fi fost pus în aplicare sau fapte care să arate că Kievul încearcă să facă viața cetățenilor săi mai dificilă în Polonia. Dorința unui stat de a-și reconstrui populația nu dovedește, în sine, că acesta ar urmări întoarcerea oamenilor prin înrăutățirea condițiilor lor din străinătate.
Interviul integral și relatarea postului despre declarațiile lui Marczuk pot fi consultate pe site-ul Radio Maryja.
Problema de fond este reală. După invazia rusă la scară largă începută în februarie 2022, milioane de ucraineni au fost nevoiți să părăsească țara. Aproximativ 5,6-5,7 milioane de cetățeni ucraineni se află în prezent în afara țării din cauza războiului, iar în Polonia circa 953.000 de persoane au statut de protecție temporară.
Aceste cifre explică de ce Ucraina este interesată de refacerea populației și de revenirea unei părți a cetățenilor după război. Ele nu demonstrează însă că autoritățile de la Kiev încearcă să provoace ostilitate față de ucraineni în Polonia.
O schimbare reală în opinia publică poloneză
Schimbarea de atitudine invocată de Marczuk poate fi observată în sondaje. Un studiu realizat în iulie 2026 de Centrul polonez pentru Cercetarea Opiniei Publice, cunoscut sub acronimul CBOS, arăta că 52% dintre respondenți se opuneau primirii refugiaților din Ucraina, în timp ce 42% susțineau-o. La începutul invaziei la scară largă, sprijinul pentru primirea ucrainenilor ajunsese la 94%.
Deteriorarea sprijinului s-a produs pe fondul disputelor privind ajutoarele sociale, presiunea asupra serviciilor publice, piața muncii și costurile economice ale găzduirii unui număr mare de persoane. La acestea se adaugă conflictele legate de memoria istorică, în special cele privind tragedia din Volînia din 1943, care rămâne un subiect sensibil în relațiile polono-ucrainene.
Tematica migrației a devenit și un instrument al competiției politice interne. Reprezentanți ai dreptei, inclusiv politicieni asociați partidului Lege și Justiție și președintele Karol Nawrocki, folosesc subiectele migrației și sprijinului pentru refugiați în lupta pentru susținere electorală.
Acești factori oferă o explicație internă pentru schimbarea opiniei publice: temerile economice, disputele privind distribuirea resurselor, tensiunile istorice și mobilizarea politică pot influența atitudinile fără să fie necesară presupunerea unui plan ucrainean. Asta nu înseamnă că orice critică poloneză la adresa Ucrainei este nelegitimă sau că Varșovia nu poate dezbate politica sa privind refugiații. Înseamnă doar că dezacordul politic nu constituie dovada unei operațiuni organizate de Kiev.
Prin mutarea responsabilității către un actor extern, ipoteza lui Marczuk transformă o dezbatere poloneză complexă într-o posibilă manevră ucraineană. În loc să explice cum contribuie politica internă, dificultățile economice și disputele istorice la schimbarea opiniei, ea oferă un vinovat din afara țării.
Un mesaj compatibil cu narațiunile Kremlinului
Radio Maryja nu este legat structural sau financiar de Rusia. Totuși, criticile recurente ale postului la adresa instituțiilor europene, accentele izolaționiste și retorica antioccidentală pot produce mesaje compatibile cu narațiunile ruse despre „declinul Occidentului” și inutilitatea sprijinului pentru Ucraina.
Într-un asemenea mediu informațional, afirmația că Kievul îi întoarce pe polonezi împotriva ucrainenilor este utilă pentru o narațiune care prezintă Ucraina drept un partener nesigur și explică tensiunile interne ale Poloniei prin acțiunile unui guvern străin. Compatibilitatea cu mesajele propagandei ruse nu dovedește coordonarea postului cu Moscova și nici nu arată că Marczuk acționează în numele Kremlinului. Ea arată doar de ce o acuzație fără dovezi poate fi preluată într-un spațiu informațional deja critic față de instituțiile occidentale și sprijinul acordat Ucrainei.
Ce îi poate determina pe ucraineni să revină
Datele despre intențiile ucrainenilor aflați în Polonia nu susțin ideea că înrăutățirea condițiilor din străinătate ar fi principalul instrument pentru a-i aduce înapoi. Într-un sondaj realizat în august 2026 de grupul sociologic Rating, 51% dintre respondenți au declarat că intenționează să revină în Ucraina: 8% în viitorul apropiat și 43% după încheierea războiului. Alți 26% nu plănuiau să se întoarcă, iar 23% nu luaseră încă o decizie.
Întrebați ce ar determina revenirea, 71% au indicat siguranța și stabilitatea din Ucraina. Dezvoltarea economică a fost menționată de 36%, iar perspectivele de angajare de 26%. Doar 11% au spus că înrăutățirea condițiilor de viață din străinătate ar putea fi un stimulent pentru întoarcere.
Sondajul nu poate anticipa câți oameni se vor întoarce efectiv și nu stabilește cât de eficiente sunt politicile demografice ale Ucrainei. El indică însă o ierarhie clară a motivelor declarate: decizia depinde în primul rând de posibilitatea de a trăi în siguranță și stabilitate în Ucraina, nu de sentimentul că oamenii sunt nedoriți în Polonia.
Autoritățile ucrainene au un interes evident în refacerea populației. Abordarea lor declarată include sprijinirea familiilor, reconstrucția infrastructurii sociale, relansarea economiei și crearea condițiilor pentru revenire după război. Protejarea drepturilor cetățenilor aflați în străinătate, concomitent cu apelul ca aceștia să respecte legile țărilor gazdă, nu reprezintă o dovadă că Kievul provoacă sentimente antiucrainene.
Pentru cei aproape un milion de ucraineni aflați sub protecție temporară în Polonia, întrebările decisive sunt, prin urmare, concrete: dacă Ucraina va putea recâștiga siguranța și stabilitatea și cum își va adapta Varșovia politica față de refugiați. Declarația difuzată de Radio Maryja oferă un vinovat extern pentru o tensiune internă, dar nu demonstrează existența unui plan al Kievului de a organiza ostilitatea față de ucraineni.
