La Graz, o organizație austriacă înființată pentru cercetări istorice și culturale lucrează de ani buni în strânsă legătură cu instituții rusești de stat. Centrul de cercetare „Pamyat”, condus de Iulia Egger, organizează proiecte memoriale, excursii și conferințe împreună cu ambasada Rusiei, Rossotrudnicestvo și Casa Rusă din Viena.
Activitatea are o aparență civilă și culturală, dar mecanismul este mai larg: finanțarea, accesul la instituții austriece și participarea la evenimentele rețelei rusești pentru compatrioți oferă Moscovei un canal de influență într-un domeniu dificil de respins public — memoria victimelor celui de-al Doilea Război Mondial.
O organizație austriacă, conectată la structuri rusești
Centrul „Pamyat” a fost înregistrat la 28 noiembrie 2016, la adresa Waldertgasse 7/6 din Graz. Statutul său declară activități de cercetare independentă și educație culturală, cu accent pe legăturile istorice și culturale austro-ruse. Organizația este condusă de Iulia Egger, cetățean rus și fostă jurnalistă la RIA Novosti și Komsomolskaya Pravda. Înainte de înființarea centrului, ea a fost redactor-șef al ziarului în limba rusă Davai!, publicat în Austria.
Egger a fondat organizația împreună cu Aleksandra Kolb. Într-un interviu publicat la 28 noiembrie 2025 de portalul Fundației „Russkiy Mir”, Egger a spus că solicitările adresate ambasadei Rusiei, Centrului Rus de Știință și Cultură și Crucii Negre Austriece ajung în cele din urmă la „Pamyat”. Ea a mai afirmat că centrul răspunde unor solicitări venite de la Ministerul rus de Externe și a descris colaborarea cu Rossotrudnicestvo drept „practic ideală”.
Declarațiile nu descriu o relație punctuală, ci una instituționalizată. Încă din 2018, Egger le mulțumea public diplomaților ruși de la Viena și Salzburg pentru deplasările comune și pentru reacția la informații despre morminte militare. Resurse guvernamentale ruse au prezentat, de asemenea, contribuția sa la pregătirea unei „Cărți a memoriei” dedicată militarilor sovietici.
Între 2022 și 2025, „Pamyat” și Rossotrudnicestvo au organizat anual deplasări și prelegeri la complexul memorial Hartheim. Site-ul centrului a preluat și poziții ale ambasadei Rusiei. Într-un caz referitor la deteriorarea unui memorial, organizația a publicat comentariul amplu al misiunii diplomatice, inclusiv evaluările sale politice și mențiunea unei note de protest adresate Ministerului austriac de Externe.
Finanțarea și valoarea relațiilor locale
Un element central al acestei rețele este finanțarea. Centrul primește în mod repetat granturi de la Fundația pentru sprijinirea și protejarea drepturilor compatrioților, cunoscută drept „Pravfond”. Fundația a fost creată prin decret prezidențial rus, cu participarea Ministerului rus de Externe și a Rossotrudnicestvo.
Investigații ale grupului internațional de jurnaliști OCCRP și evaluări atribuite unor servicii europene de informații au indicat că „Pravfond” ar fi fost folosit pentru finanțarea unor rețele favorabile Kremlinului și a unor activități operative în străinătate. Aceste afirmații descriu un risc și o interpretare a rolului fundației; ele nu demonstrează, prin ele însele, că fiecare proiect finanțat de aceasta are o componentă clandestină.
În Austria, însă, finanțarea oferă centrului acces la instituții și comunități locale. Reprezentanții „Pamyat” participă la exhumări și reînhumări alături de Crucea Neagră Austriacă, administrații districtuale, poliție și servicii funerare. Centrul transmite date de arhivă pentru amenajarea unor morminte la Cimitirul Central din Viena și intră în contact cu Ministerul Federal de Interne, Memorialul Mauthausen și Federația austriacă a antifasciștilor, participanților la rezistență și victimelor fascismului.
Această activitate explică de ce memoria poate deveni un instrument de influență eficient. Cooperarea cu autorități și organizații care se ocupă de victime și de locuri memoriale conferă unei structuri asociate cu instituții rusești o legitimitate locală pe care nu ar obține-o printr-un mesaj politic direct.
De la comemorare la mesaj politic
Egger și Kolb au participat la reuniuni regionale și internaționale ale rețelelor rusești pentru compatrioți, la mese rotunde și conferințe despre memoria istorică. Egger a vorbit la conferința „Bătălia pentru Moscova”, în decembrie 2024, la reuniunea „Păstrăm memoria Marii Victorii”, în aprilie 2025, și la Adunarea „Russkiy Mir”, desfășurată la Moscova în octombrie 2025. Kolb a participat, în 2017, la conferința mișcării de căutare „Destinul soldatului”.
La Adunarea „Russkiy Mir” din octombrie 2025, Egger a primit o distincție pentru „păstrarea memoriei istorice”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai unor instituții ruse și belaruse, precum și ai unor instituții media favorabile Kremlinului. Potrivit descrierii evenimentului, discursurile au promovat ideea că Occidentul ar fi abandonat lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial. Fundația „Russkiy Mir” se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, care îi reproșează răspândirea propagandei antiucrainene, contestarea suveranității Ucrainei și justificarea agresiunii ruse.
Mesajele publice ale lui Egger se înscriu în aceeași direcție. În decembrie 2024, ea a vorbit despre o „amnezie istorică” ce ar traversa Europa. Într-un interviu publicat la 30 octombrie 2025, a folosit formula oficială rusă pentru războiul împotriva Ucrainei, iar la conferința „Bătălia pentru Moscova” din 3 decembrie 2025 a discutat despre diviziile de gardă sovietice și despre activitatea memorială din Austria.
Aceste luări de poziție nu transformă automat toate proiectele centrului în operațiuni de propagandă. Ele arată însă cum o temă aparent apolitică — cercetarea mormintelor și comemorarea soldaților sovietici — poate fi legată de narațiuni despre neutralitatea Austriei, necesitatea reluării relațiilor cu Moscova și reducerea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina.
Un calendar memorial cu miză geopolitică
În februarie 2026, „Pamyat” a organizat la Casa Rusă din Viena un eveniment dedicat celei de-a 81-a aniversări a evadării în masă a prizonierilor de război sovietici din blocul 20 al lagărului Mauthausen. Tema este una reală și sensibilă pentru memoria austriacă. Alegerea sediului și asocierea cu o instituție rusă sancționată au creat însă un cadru favorabil pentru prezentarea activității centrului rus ca inițiativă umanitară și memorială legitimă.
Programul anunțat pentru 2026 include și expoziția „Obiectele povestesc”, cercetări de arhivă și prelegeri. În iunie este prevăzută o acțiune comună, „Grădina memoriei”, la care ar urma să participe ambasadorul Rusiei, Andrei Grozov. Dacă aceste evenimente se desfășoară conform planului, ele vor oferi diplomației ruse noi ocazii de a apărea în spațiul public austriac prin comemorări, nu prin declarații diplomatice directe.
Cazul „Pamyat” arată dificultatea cu care se confruntă autoritățile europene: influența nu este exercitată doar prin canale politice vizibile, ci și prin granturi, arhive, ceremonii și colaborări locale. Pentru Austria, întrebarea nu este dacă memoria victimelor trebuie protejată, ci cât de transparentă este infrastructura care vorbește în numele ei și unde se termină activitatea culturală legitimă și începe promovarea intereselor unui stat străin.
