Slovacia nu susține confiscarea activelor suverane rusești înghețate în Uniunea Europeană și nu vrea să participe la mecanisme care i-ar putea aduce obligații financiare. Poziția guvernului condus de Robert Fico complică discuția europeană despre folosirea a peste 200 de miliarde de euro pentru sprijinirea și reconstrucția Ucrainei.
Lubos Blaha, vicepreședintele partidului de guvernământ Smer – social-democrație și eurodeputat, a reafirmat această linie la 6 octombrie 2026. Declarația sa nu arată că Slovacia a blocat deja o decizie finală a UE, dar confirmă că Bratislava nu dorește să intre într-un aranjament care ar putea transfera asupra sa costuri sau riscuri financiare.
De ce contează diferența dintre înghețare și confiscare
Activele rusești aflate în Europa sunt blocate, ceea ce înseamnă că proprietarii lor nu le pot folosi liber. Înghețarea nu schimbă însă automat titularul fondurilor și nu transformă capitalul într-o sursă disponibilă pentru alte scopuri.
Confiscarea ar reprezenta un pas mult mai departe. Ea ar presupune preluarea controlului asupra activelor și, în funcție de mecanismul adoptat, folosirea capitalului pentru un alt obiectiv, inclusiv pentru finanțarea sprijinului acordat Ucrainei sau a reconstrucției sale.
Această trecere de la blocarea banilor la utilizarea lor ridică întrebări juridice și financiare. Statele europene ar trebui să stabilească baza legală a operațiunii, modul în care ar fi administrați banii și cine ar suporta eventualele obligații rezultate dintr-un astfel de mecanism. Pentru guvernele prudente, problema nu este doar dacă activele rusești pot contribui la costurile războiului, ci și cine răspunde dacă apar pierderi, litigii sau alte pretenții financiare.
Guvernul slovac își prezintă opoziția drept o formă de protejare a intereselor economice naționale. Bratislava nu vrea ca Slovacia să își asume riscuri generate de o decizie luată la nivel european, mai ales într-o operațiune care ar implica sume de ordinul sutelor de miliarde de euro.
Un dosar care revine pe agenda europeană
Liderii statelor membre și miniștrii de externe ai UE urmează să reia discuțiile despre posibilele modalități de folosire a activelor rusești blocate în Europa. Reuniuni pe această temă sunt programate pentru 12 octombrie și pentru 15–16 octombrie.
La nivel politic, susținătorii confiscării consideră că Rusia ar trebui să contribuie financiar la consecințele războiului și la reconstrucția Ucrainei. În viziunea lor, fondurile imobilizate în Europa ar putea deveni o resursă importantă pentru un stat care suportă costuri uriașe din cauza conflictului.
Oponenții se concentrează asupra riscurilor. Confiscarea activelor unui stat ar putea genera contestații și ar necesita reguli clare privind responsabilitatea financiară. Pentru Slovacia, aceste posibile consecințe sunt suficiente pentru a respinge atât măsura în sine, cât și participarea la mecanisme care ar putea produce obligații pentru bugetul național.
Refuzul Bratislavei poate îngreuna căutarea unei formule comune, mai ales dacă planul european ar presupune garanții, angajamente bugetare sau împărțirea unor riscuri între statele participante. Totuși, informațiile disponibile descriu o poziție politică de neparticipare, nu dovada că Slovacia a împiedicat deja adoptarea unei măsuri europene definitive. Mecanismul concret este încă în discuție.
Linia lui Fico și disputa din interiorul UE
Pentru guvernul lui Robert Fico, cazul activelor rusești se înscrie într-o abordare mai largă: deciziile europene nu ar trebui să expună Slovacia la costuri pe care țara nu le poate controla. Este o poziție care pune accentul pe autonomia financiară a statului și pe limitarea angajamentelor asumate în comun.
Pentru alte guverne europene, însă, activele blocate reprezintă una dintre puținele pârghii financiare disponibile pentru a menține presiunea asupra Rusiei și pentru a găsi resurse suplimentare destinate Ucrainei. De aici apare conflictul: aceeași sumă este privită de unii ca posibil instrument de sprijin, iar de alții ca sursă de obligații juridice și financiare greu de anticipat.
Declarațiile lui Blaha se aliniază cu opoziția exprimată public de Moscova față de confiscarea activelor. Această coincidență nu dovedește însă coordonarea dintre Smer și autoritățile ruse. Ceea ce este clar este că Bratislava se opune public unei opțiuni pe care mai multe guverne europene o analizează ca posibilă sursă de finanțare pentru Ucraina.
Reuniunile din octombrie vor arăta dacă UE poate construi un mecanism acceptabil din punct de vedere juridic și financiar, chiar și fără participarea Slovaciei. Până atunci, activele rusești rămân înghețate: au valoare ca instrument de presiune politică, dar nu sunt încă bani disponibili direct pentru reconstrucția Ucrainei.
