Armenia a eliminat referirea la Rusia ca „partener strategic” din programul guvernamental pentru perioada 2026–2031, într-o schimbare de formulare care confirmă reorientarea treptată a politicii externe de la vechea relație privilegiată cu Moscova către cooperarea cu Uniunea Europeană, statele occidentale și vecinii regionali. Premierul Nikol Pașinian a declarat că există motive pentru ca Rusia să nu mai fie considerată partener strategic, invocând neîndeplinirea obligațiilor de securitate de către Moscova și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) în timpul confruntărilor de la frontiera armeano-azeră din septembrie 2022.
Informația a fost relatată la 27 august 2026 de presa internațională, inclusiv de Deutsche Welle. Potrivit declarațiilor lui Pașinian, noua formulare din programul guvernului reflectă transformarea relațiilor externe ale Armeniei în „noi condiții”. Rusia nu este exclusă din relațiile externe ale Erevanului, însă statutul său este coborât la cel de participant la o cooperare „reciproc avantajoasă și multisectorială”.
Disputa privind obligațiile de securitate
Schimbarea este legată de criza profundă dintre Erevan și Moscova, acumulată în perioada 2020–2023. Un punct de cotitură l-au reprezentat ciocnirile armate din septembrie 2022, când forțele azere au pătruns pe teritoriul Armeniei. Conducerea armeană a susținut ulterior că Rusia și OTSC nu au oferit răspunsul de securitate așteptat și nu și-au îndeplinit angajamentele față de Armenia.
În toamna anului 2023, Azerbaidjanul a restabilit controlul deplin asupra Nagorno-Karabahului. Evenimentul a urmat unei perioade de confruntări și negocieri în care Rusia avusese un rol important în arhitectura regională de securitate. Pentru autoritățile și societatea armeană, lipsa unei intervenții militare efective din partea Moscovei a devenit unul dintre argumentele pentru revizuirea relațiilor cu Rusia și pentru căutarea unor parteneri alternativi.
Pașinian a legat, de asemenea, schimbarea relațiilor cu Rusia de normalizarea raporturilor dintre Erevan și Baku, descriind acest proces drept „natural”. În perspectiva prezentată de premierul armean, apropierea dintre Armenia și Azerbaidjan reduce necesitatea medierii ruse și permite Erevanului să își formuleze politica externă cu o marjă mai mare de autonomie.
Participarea la OTSC, înghețată
Armenia și-a înghețat participarea la activitatea OTSC la începutul anului 2024 și a oprit finanțarea organizației. Conducerea de la Erevan a lăsat public deschisă inclusiv posibilitatea retragerii din alianța militară condusă de Rusia. În noul cadru politic, apartenența la OTSC nu mai este prezentată ca un instrument capabil să ofere Armeniei garanții eficiente de securitate sau o platformă funcțională de dialog.
Excluderea sintagmei „parteneriat strategic” din programul guvernamental nu reprezintă, potrivit informațiilor prezentate, o rupere formală a relațiilor diplomatice sau economice cu Rusia. Documentul descrie mai degrabă o trecere către o politică externă echilibrată, în care Moscova devine unul dintre partenerii Armeniei, iar cooperarea urmează să fie stabilită în funcție de interese concrete.
Apropierea de Uniunea Europeană
În paralel cu reducerea dependenței față de instituțiile tradiționale din spațiul fostei Uniuni Sovietice, Armenia își intensifică apropierea de Uniunea Europeană. Erevanul a renunțat la ideea unei orientări externe strict dependente de un singur centru de putere și urmărește o politică în mai multe direcții, atât în domeniul diplomatic, cât și în cel al securității.
Un element al acestei orientări este intenția Armeniei de a depune o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, autoritățile de la Erevan urmăresc reducerea legăturii exclusive cu Uniunea Economică Eurasiatică și diversificarea economiei. Aceste obiective sunt prezentate în contextul căutării unor noi cadre instituționale pentru dezvoltare și al revizuirii relațiilor externe.
Programul guvernamental pentru 2026–2031 înscrie această schimbare într-o formulă de „cooperare multisectorială reciproc avantajoasă” și de politică externă „echilibrată”. Relațiile cu Rusia continuă să existe, dar nu mai sunt definite prin statutul de alianță strategică. Pentru Armenia, noua formulare este legată de experiența confruntărilor cu Azerbaidjanul, de înghețarea participării la OTSC și de apropierea simultană de Uniunea Europeană și de statele din regiune.
Revizuirea documentului guvernamental consemnează astfel o schimbare de poziționare a Erevanului, fără a anunța, în informațiile disponibile, încetarea tuturor formelor de cooperare cu Moscova.
