Rectificarea bugetară din această toamnă va evidenția capacitatea statului de a se baza pe veniturile estimate la începutul anului sau necesitatea revizuirii planurilor pentru ultimele luni din 2026, conform unei analize realizate de Frames. Statul trebuie să acopere plățile către furnizori și autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și investițiile, în condițiile creșterii costului dobânzilor, iar o parte din fondurile PNRR nu au fost încă accesibile.
„De unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără a scăpa deficitul de sub control”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Bugetul pentru 2026 a fost structurat pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei, dintre care aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să provină din PNRR, prin granturi și împrumuturi. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 60,8 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde de lei mai mult comparativ cu anul precedent.
Investițiile sunt interdependente de viteza cu care se aprobă și se plătesc cererile de fonduri europene. Întârzierile pot impune statului utilizarea resurselor proprii pentru acoperirea temporară a cheltuielilor sau recurgerea la împrumuturi, în contextul în care costul finanțării datoriei devine tot mai ridicat.
România a încasat aproximativ 66% din alocarea PNRR
După renegocierea din august 2026, alocarea României prin PNRR s-a stabilit la 20,11 miliarde de euro: 13,57 miliarde de euro granturi și 6,54 miliarde de euro împrumuturi. Pe 9 octombrie, România a primit peste 301 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, totalizând astfel aproximativ 13,27 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 66% din alocarea revizuită.
Diferența de aproximativ 6,84 miliarde de euro nu se traduce prin pierderi, dar este important de menționat că aceste sume nu sunt încă disponibile pentru stat. România a depus ultima cerere de plată, în valoare de 6,04 miliarde de euro, dar sumele pot fi incluse în venituri doar după evaluarea și aprobarea Comisiei Europene.
„Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi considerați venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util”, a avertizat Negrescu, subliniind că, dacă jaloanele nu sunt atinse, golul bugetar nu poate fi acoperit doar prin amânarea unor plăți.
Încasări mai mici din taxele pentru aparatele de jocuri de noroc
Frames recomandă examinarea veniturilor din sectoarele cu regimuri fiscale speciale, inclusiv industria jocurilor de noroc, în cadrul rectificării. După adoptarea OUG nr. 7/2026, autorizarea activităților a fost transferată la nivel local, iar operatorii necesită autorizații emise de primării, pe lângă cele naționale.
Potrivit analizei, taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine au generat 485 de milioane de lei în perioada februarie–mai 2025 și 300 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2026, ceea ce înseamnă o scădere de 185 de milioane de lei, adică aproximativ 38%.
Întârzierile administrative au contribuit la scăderea încasărilor; la 1 septembrie, doar 90 dintre cele aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare pentru autorizarea locală. Firma de consultanță precizează că unii operatori licențiați nu au putut obține autorizațiile locale la timp.
O analiză publicată în septembrie estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro, cu un impact anual posibil de 530–550 de milioane de euro până la începutul lui 2027. Aceste cifre reprezintă estimări, nu pierderi confirmate oficial. Efectul complet va putea fi evaluat după publicarea rezultatelor financiare ale companiilor. Separat, FEDBET, organizația reprezentativă a industriei, a comunicat că peste 1.300 de locații s-au închis, afectând aproximativ 8.500 de locuri de muncă.
„Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a generat un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat”, a spus Negrescu, adăugând că industria contribuie anual cu aproximativ 1,3 miliarde de euro la buget, prin taxe, impozite și contribuții, și că efectele OUG nr. 7/2026 ar trebui evaluate în cadrul rectificării.
Ce ar trebui să urmărească rectificarea bugetară
Analiza Frames sugerează că rectificarea ar trebui să compare veniturile programate cu cele încasate efectiv, explicând diferențele prin prognoze nerealiste, schimbări legislative și încetinirea activității economice.
Printre prioritățile enunțate se regăsesc accelerarea încasărilor europene, recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii și a activităților ilicite, precum și reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.
Cheltuielile cu salariile, pensiile, prestațiile sociale și transferurile sunt greu de redus fără efecte negative economice și sociale, în timp ce investițiile depind de fondurile europene, iar dobânzile devin tot mai apăsătoare pentru buget.
„Mai întâi trebuie să încasăm ceea ce ne este cuvenit din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au redus veniturile fără să aducă beneficii în schimb”, a afirmat Negrescu, subliniind că și bugetul pe 2027 ar trebui bazat pe încasări reale, nu pe estimări.
