Proiectul centralei nucleare Paks II, inițiat de guvernul lui Viktor Orbán și atribuit companiei ruse Rosatom în 2014 fără organizarea unei licitații, nu a ajuns, după 12 ani, în etapa construcției depline, potrivit unui material publicat la 26 august 2026. Întârzierile, disputele juridice, procedurile europene și creșterea costurilor au pus sub semnul întrebării viabilitatea economică a investiției, în timp ce Ungaria și partea rusă continuă să discute majorarea valorii proiectului.
Un acord încheiat fără studiu de fezabilitate
Înțelegerea pentru extinderea centralei de la Paks a fost încheiată de autoritățile ungare în 2014, prin atribuirea directă a lucrărilor către Rosatom. Sursa citată susține că decizia a fost luată fără un studiu de fezabilitate economico-tehnică. Proiectul prevedea construirea unor noi unități nucleare la Paks, însă calendarul inițial nu a fost respectat.
După mai mult de un deceniu de la semnarea acordului, Paks II nu a intrat în faza unei construcții depline. Materialul publicat de Népszava menționează întârzieri succesive, litigii și dificultăți legate de participarea furnizorilor europeni la lucrări. O parte dintre aceste companii nu mai pot participa la proiect din cauza sancțiunilor impuse Rusiei.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene
Un moment important în evoluția proiectului a avut loc în septembrie 2025, când Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat definitiv decizia Comisiei Europene prin care fusese aprobat ajutorul de stat pentru Paks II. În urma hotărârii, Budapesta trebuie să reia procedurile necesare pentru aprobarea sprijinului public.
Potrivit informațiilor prezentate în material, reluarea acestor proceduri ar putea amâna începerea construcției cu cel puțin un an și jumătate. Nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă a calendarului: aprobarea ajutorului de stat reprezintă una dintre condițiile instituționale relevante pentru continuarea proiectului în forma convenită de autoritățile ungare și compania rusă.
Hotărârea instanței europene se adaugă problemelor deja menționate în legătură cu proiectul. Întârzierile au fost însoțite de dispute juridice, iar schimbările produse de sancțiunile împotriva Rusiei au limitat numărul furnizorilor europeni care pot lua parte la lucrări. În paralel, Ungaria și Rusia negociază în continuare costurile actualizate ale investiției.
Costuri și întrebări privind deciziile inițiale
Creșterea valorii proiectului a devenit una dintre principalele probleme prezentate în material. Autorul susține că decizia inițială ar fi putut provoca deja pierderi de ordinul sutelor de miliarde de forinți pentru sectorul energetic ungar. Suma este prezentată ca o estimare asociată efectelor întârzierilor, disputelor și scumpirii proiectului, nu ca o valoare finală stabilită printr-o evaluare oficială menționată în articol.
În acest context, materialul ridică și problema unei eventuale răspunderi penale a membrilor fostului guvern. O asemenea răspundere ar putea fi analizată numai dacă o anchetă ar stabili că deciziile au fost adoptate împotriva intereselor economice ale statului, cu încălcarea procedurilor sau în urma unor înțelegeri netransparente. Sursa nu indică existența unei condamnări și nu prezintă o decizie definitivă a autorităților judiciare în acest sens.
Proiectul Paks II a fost legat de cooperarea energetică dintre Ungaria și Rusia și de acordul politic prin care guvernul de la Budapesta a ales Rosatom drept constructor, fără licitație. În forma actuală, realizarea investiției depinde de reluarea procedurilor europene privind ajutorul de stat, de soluționarea problemelor juridice și de clarificarea costurilor și a lanțului de furnizori.
La 26 august 2026, proiectul era încă prezentat ca neajuns la construcția deplină, iar discuțiile dintre partea ungară și cea rusă privind continuarea și prețul lucrărilor nu erau încheiate.
