Din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu vertijul, o senzație falsă de mișcare sau de plutire, în contextul unui stil de viață sedentar, al stresului cronic și al expunerii constante la stimuli vizuali și digitali. Dr. Andrei Mocanu Aursulesei, medic primar neurologie la Hyperclinica MedLife Galați, subliniază că aceste probleme influențează profund capacitatea noastră de a menține echilibrul.
Creierul integrează semnalele provenite de la ochi, urechea internă, mușchi și articulații pentru a coordona mișcările. Totuși, pot apărea erori în acest proces, iar informațiile transmise de sistemul vestibular să nu corespundă cu cele din alte surse, provocând senzația că lumea se învârte în jurul nostru.
„Tot mai mulți pacienți descriu astăzi senzații persistente de instabilitate, hipersensibilitate la mișcare sau amețeală asociată anxietății și oboselii cronice. Vertijul este unul dintre cele mai frecvente simptome neurologice întâlnite, nu doar în practica de ambulator, ci și în serviciile de urgență. Este crucial să subliniem că vertijul nu este un diagnostic propriu-zis, ci un simptom al unei varietăți largi de afecțiuni”, a declarat dr. Mocanu.
Pacienții care se prezintă cu amețeală pot descrie o varietate de simptome legate de pierderea echilibrului, precum instabilitate, dificultăți de orientare și anxietate. „Rolul medicului este de a transforma aceste descrieri subiective într-un tablou clinic coerent pentru a identifica sursa reală a simptomelor. Abordarea vertijului este complexă și necesită colaborarea între specialități medicale diverse”, a adăugat medicul neurolog.
Vertijul poate apărea din cauza afectării structurilor care controlează echilibrul, fie la nivel vestibular periferic, fie central. Afectiuni precum accidentul vascular cerebral, migrena vestibulară, scleroza multiplă și alte boli neurologice pot contribui la apariția vertijului. „Printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice asociate cu vertijul se numără AVC-ul din teritoriul vertebro-bazilar, care poate afecta circulația în partea posterioară a creierului, unde se găsesc structuri esențiale pentru viață”, a precizat dr. Mocanu.
Diagnosticarea rapidă este esențială în cazul pacienților cu factori de risc vascular, având în vedere că vertijul poate semnala o patologie gravă. Investigațiile imagistice, în special rezonanța magnetică cerebrală, sunt cruciale pentru evaluarea structurilor cerebrale și identificarea accidentelor vasculare cerebrale sau a leziunilor demielinizante.
Dr. Mocanu a mai explicat că, în unele cazuri, vertijul poate fi și un simptom primar al sclerozei multiple. „La un pacient tânăr, vertijul progresiv asociat cu diplopie sau alte simptome neurologice fluctuante trebuie analizat cu atenție”, a adăugat el.
Uneori, vertijul persistă fără a fi identificate leziuni neurologice evidente, fiind influențat de anxietate și hipervigilență. „Aceste cazuri necesită o abordare echilibrată, deoarece simptomatologia este reală și afectează calitatea vieții”, a spus medicul.
Migrena vestibulară, un tip de migrenă în care vertijul este principalul simptom, afectează frecvent persoanele între 30 și 50 de ani, în special femeile. „Mulți pacienți nu leagă episoadele de vertij cu migrena, deoarece cefaleea poate fi absentă sau minimă. Episoadele pot dura de la minute la ore și sunt asociate cu intoleranță la mișcare și sensibilitate la lumină”, a conchis dr. Mocanu.
Stresul este un factor declanșator al acestor episoade, iar managementul acestuia, odihna adecvată și exercițiile pentru recuperarea vestibulară sunt esențiale în tratamentul pacienților cu vertij.
