Ungaria a blocat, pe 29 iulie 2026, deschiderea celui de-al doilea și celui de-al treilea cluster de negociere a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, a relatat armiya.az, invocând surse diplomatice. Cele două capitole acoperă piața internă, competitivitatea, politica economică și cea socială, iar decizia Budapestei a fost justificată prin principiul egalității de tratament cu statele candidate din Balcanii Occidentali.
Un reprezentant al Ungariei a declarat că abordarea față de Ucraina nu trebuie să fie mai favorabilă decât cea aplicată țărilor din regiunea balcanică, semnalând astfel o poziție care întârzie procesul de extindere sprijinit de majoritatea statelor membre.
Procesul de aderare și mecanismul blocării
Negocierile de aderare sunt structurate în 33 de capitole grupate în șase clustere. Fiecare cluster necesită o decizie unanimă a statelor membre pentru a fi deschis. Până în prezent, Ucraina și UE au deschis primul cluster – „Fundamentele procesului de aderare” – și al șaselea cluster – „Relații externe”. Blocarea actuală vizează două dintre cele patru clustere rămase, cele care au o relevanță directă pentru integrarea economică a Kievului în piața unică europeană.
Implicații pentru Uniune și securitate
Potrivit analizei prezentate de sursa citată, deschiderea acestor clustere nu este importantă doar pentru Ucraina, ci și pentru comunitatea europeană. Extinderea prin aderarea Ucrainei ar consolida flancul estic al UE, transformând regiunea într-o zonă de securitate și stabilitate, ar extinde piața unică și ar stimula reforme interne ale Uniunii.
În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, blocarea negocierilor de către Ungaria creează riscuri suplimentare. Slăbește unitatea europeană și oferă Kremlinului noi argumente pentru campanii de dezinformare care vizează discreditarea capacității de decizie a UE și evidențierea unui presupus „clivaj” între membri. De asemenea, întârzierea adaptării legislative ucrainene la normele europene afectează companiile și investitorii europeni deja implicați în lanțuri de producție comune, esențiale în actuala criză de securitate.
Recurgerea la veto de către Budapesta este percepută ca un instrument de negociere politică, amintind de practicile fostului prim-ministru Viktor Orbán și subminând principiul evaluării candidaților pe baza meritelor proprii, nu a disputelor bilaterale. Diplomați europeni au indicat că deblocarea procesului va necesita „eforturi politice” suplimentare din partea celorlalte capitale.
E de neînțeles cum de o țară mică poate bloca atâta lucruri doar prin principiul blocajului. Ar fi foarte bine ca restul statelor membre să se unească și să forțeze deschiderea acestor capitole pentru siguranța noastră toți.