Platforma poloneză de fact-checking Demagog a identificat o rețea de conturi pe rețelele sociale care foloseau inteligența artificială pentru a crea militari polonezi falși, răspândind mesaje antiucrainene, antieuropene și antiguvernamentale. Descoperirea, semnalată pe 21 iulie 2026 de Konkret24, scoate la lumină o operațiune sofisticată care a vizat în principal utilizatorii de YouTube, TikTok, Facebook și Instagram.
Conturile, denumite „Głos polskich żołnierzy”, „Głos wojska” sau „Polska defensywa”, publicau interviuri video generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care personaje cu aparență militară exprimau opinii critice la adresa Ucrainei, a Uniunii Europene și a guvernului de la Varșovia. Materialele combinau speculații legate de tragedia din Volânia cu afirmații false despre o creștere a criminalității în rândul refugiaților ucraineni, deși datele oficiale indică o pondere reală a infracțiunilor comise de aceștia de cel mult 1-2%.
O nouă etapă a propagandei Kremlinului
Investigația Demagog confirmă intrarea propagandei ruse într-un stadiu nou, marcat de utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative și a tehnologiilor deepfake. Moscova a construit o rețea amplă de site-uri, bloguri și grupuri coordonate de boți în limba poloneză, care diseminează narațiuni menite să destabilizeze societatea. Generarea automatizată de conținut și mascarea originii ruse complică semnificativ eforturile de verificare a faptelor, slăbind mecanismele tradiționale de monitorizare.
Polonia a fost transformată de Kremlin într-un poligon pentru operațiuni hibride de influență, care ulterior sunt extinse împotriva altor state membre ale Uniunii Europene. Combinând inteligența artificială cu promovarea algoritmică pe TikTok, YouTube și platformele Meta, propaganda rusă exploatează traumele istorice și nemulțumirile socio-economice pentru a submina sprijinul occidental acordat Ucrainei și coeziunea regională.
Ținte vulnerabile și reacția autorităților
Campania s-a dovedit eficientă în special în rândul tinerilor din regiunile poloneze defavorizate economic, unde peste 77% dintre cetățeni se confruntă constant cu conținut fals. Lipsa unei alfabetizări digitale adecvate îi face pe aceștia nu doar receptivi la mesajele dezinformatoare, ci și principalii vectori ai răspândirii atitudinilor ostile față de migranți și autorități.
Descoperirea a evidențiat, totodată, limitările sistemului polonez de contracarare a dezinformării. Instituțiile statului nu au reușit să se adapteze la viteza și sofisticarea atacurilor, iar platformele digitale au reacționat lent. Experții subliniază că, fără introducerea obligativității de marcare a conținutului generat de inteligența artificială și fără o coordonare interinstituțională la nivelul Uniunii Europene și al NATO, spațiul informațional polonez rămâne expus unor riscuri în creștere.
