Ucraina s-a opus includerii filmului „Dau”, regizat de Ilia Hrjanovski, în competiția celei de-a 83-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, unde producția concurează pentru Leul de Aur. Kievul susține că proiectul nu poate fi tratat drept unul neutru din punct de vedere politic, invocând legăturile sale financiare și artistice cu Rusia, precum și modul în care orașul Harkov este reprezentat în film.
Poziția Ucrainei a fost relatată de presa italiană la 18 august 2026. Autoritățile de la Kiev au afirmat că Rusia folosește cultura ca instrument de influență hibridă, iar participarea unor astfel de producții la importante evenimente europene poate contribui la promovarea unei interpretări rusești asupra istoriei și culturii Ucrainei.
Finanțarea și legăturile invocate de Kiev
Unul dintre argumentele prezentate de Ucraina se referă la finanțarea filmului. Proiectul a primit, în diferite etape, sprijin financiar din partea omului de afaceri rus Serghei Adoniev, care se află în prezent sub sancțiunile Statelor Unite și ale Ucrainei. Kievul consideră că acest element trebuie luat în calcul atunci când este evaluat caracterul politic al producției și al prezenței sale într-o competiție internațională.
Într-unul dintre rolurile principale joacă dirijorul Teodor Currentzis. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul disputei, acesta a primit cetățenia rusă printr-un decret al președintelui Federației Ruse în 2014. Orchestra sa, Music Aeterna, a fost finanțată de banca rusă VTB, menționată de Kiev în argumentația sa privind conexiunile proiectului cu mediul instituțional și financiar rus.
Aceste elemente nu sunt prezentate de Ucraina ca simple detalii biografice sau de producție. Kievul susține că ele trebuie analizate împreună cu modul de prezentare a istoriei ucrainene și cu rolul pe care evenimentele culturale internaționale îl pot avea în circulația unor narațiuni despre regiune.
Harkovul prezentat printr-o perspectivă sovietică
O parte importantă a criticilor ucrainene vizează orașul Harkov. O proporție semnificativă din film a fost turnată la Harkov între 2008 și 2011, însă, potrivit Kievului, orașul este prezentat aproape exclusiv printr-o lentilă sovietică. Ucraina reclamă absența unei reprezentări adecvate a istoriei și identității sale naționale.
În această interpretare, Harkovul apare desprins de contextul său ucrainean și inclus într-un spațiu cultural sovietic sau rus. Kievul afirmă că o asemenea abordare deformează realitatea unui oraș care face parte din Ucraina și are o identitate proprie, iar prezentarea sa exclusiv prin repere sovietice reproduce o perspectivă imperială asupra orașelor și culturii ucrainene.
Ucraina susține că reprezentarea unor orașe ucrainene ca elemente ale unui spațiu cultural comun rus sau sovietic poate consolida în Uniunea Europeană o înțelegere eronată a istoriei Ucrainei și a subiectivității sale culturale. În opinia Kievului, proiecția unei asemenea producții fără un context critic suficient poate lăsa necontestată perspectiva istorică inclusă în film.
Replica Bienalei de la Veneția
Bienala de la Veneția a respins o parte dintre acuzațiile formulate de Ucraina. Instituția a subliniat că versiunea filmului „Dau” înscrisă în competiție este o producție germană realizată cu participarea Franței și Suediei. Această precizare se referă la statutul oficial al producției prezentate la festival și la cadrul internațional în care a fost realizată versiunea concurentă.
Bienala a mai arătat că regizorul Ilia Hrjanovski a renunțat la cetățenia rusă și că s-a pronunțat public împotriva invaziei. În Rusia, regizorul este desemnat drept „agent străin”, statut utilizat de autoritățile ruse pentru persoane și organizații considerate implicate în activități politice sau aflate sub influență externă.
Disputa nu privește doar statutul juridic al producției, ci și criteriile prin care un festival european evaluează legăturile dintre o operă, autorii săi, finanțatorii săi și reprezentarea istoriei într-un context de război. Ucraina consideră că originea formală a producției nu epuizează problema, în timp ce Bienala de la Veneția pune accent pe natura germană a filmului, pe participarea franceză și suedeză și pe pozițiile publice ale regizorului.
Informațiile publicate de presa italiană despre poziția Kievului și răspunsul Bienalei pot fi consultate în relatarea privind participarea filmului „Dau” la Festivalul de la Veneția.
Festivalul urmează să decidă, în cadrul programului său competițional, parcursul filmului regizat de Ilia Hrjanovski, în timp ce criticile Ucrainei rămân legate de finanțare, de colaborările artistice și de reprezentarea orașului Harkov.
