Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că Ungaria a încălcat dreptul profesorilor la grevă prin regulile introduse în februarie 2022, în timpul pandemiei de Covid-19. Cadrele didactice trebuiau să asigure supravegherea copiilor și să continue o parte a orelor chiar și atunci când intrau în grevă, ceea ce a redus substanțial efectul practic al protestului.
Decizia, relatată la 15 octombrie 2026, nu este încă definitivă. Guvernul ungar poate cere reexaminarea cauzei până la 6 ianuarie 2027. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă Budapesta va contesta hotărârea și ce schimbări va trebui să facă dacă aceasta va deveni definitivă.
O grevă în care școala trebuia să funcționeze aproape normal
Disputa a pornit de la un decret privind „serviciile minime” care trebuiau menținute în școli pe durata unui conflict de muncă. Regulile impuneau asigurarea îngrijirii copiilor și desfășurarea unei părți din activitatea didactică obișnuită, chiar dacă profesorii își încetau lucrul.
Formal, dreptul la grevă nu fusese eliminat. În practică însă, profesorii și sindicatele erau obligați să păstreze o parte importantă a funcționării normale a școlilor. Cu cât mai multe cursuri și activități rămân în desfășurare, cu atât presiunea colectivă asupra angajatorului scade. Pentru Curtea de la Strasbourg, tocmai această diferență dintre existența unui drept în lege și eficiența lui reală a fost esențială.
Curtea nu a considerat că statele nu pot organiza activitatea școlilor în timpul unei greve. Protejarea copiilor și continuitatea unor servicii publice pot fi obiective legitime. Restricțiile trebuie însă să fie necesare, proporționale și suficient de bine justificate într-o societate democratică.
Pandemia nu a justificat orice limitare
Guvernul condus de Viktor Orban a introdus măsurile în februarie 2022, invocând gestionarea pandemiei. Argumentul sanitar putea explica preocuparea pentru continuitatea activităților școlare, dar nu a oferit autorităților o libertate nelimitată de a restrânge un drept fundamental.
Potrivit hotărârii relatate de Telex, Ungaria a depășit marja de apreciere de care dispun statele atunci când reglementează dreptul la grevă. Obligațiile impuse profesorilor și sindicatelor au reprezentat o intervenție disproporționată, iar limitarea nu a fost justificată suficient în condițiile unei societăți democratice.
Concluzia nu este că orice serviciu minim este incompatibil cu dreptul la grevă. Problema a fost amploarea obligațiilor: școlile trebuiau să continue supravegherea copiilor și o parte a lecțiilor într-o asemenea măsură încât acțiunea colectivă risca să rămână mai ales simbolică.
Un caz punctual, cu implicații mai largi
Hotărârea se referă la condițiile concrete în care profesorii ungari puteau face grevă. Ea nu reprezintă o evaluare generală a întregii politici educaționale a guvernului lui Viktor Orban și nu tranșează celelalte conflicte din sistemul de învățământ, inclusiv disputele privind salariile, volumul de muncă sau organizarea școlilor.
Totuși, cazul trasează o limită importantă pentru folosirea măsurilor de criză. Un stat poate încerca să mențină anumite servicii esențiale, dar nu poate atașa dreptului la grevă atât de multe obligații încât acesta să-și piardă capacitatea de a produce presiune asupra angajatorului.
Pentru sindicate, miza nu este doar posibilitatea formală de a anunța o grevă, ci și eficiența ei. Dacă decizia va rămâne în vigoare după termenul pentru reexaminare, Ungaria va trebui să-și aducă normele în acord cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea nu a stabilit însă forma exactă a modificărilor, astfel că următorul pas aparține guvernului de la Budapesta.
