Rusia pregătește o regulă prin care telefoanele 5G vândute pe piața sa ar trebui să suporte, din 1 martie 2032, algoritmul național de criptare „Kuznechik”. Problema este că această funcție nu poate fi adăugată ca o aplicație obișnuită: trebuie susținută de modemul telefonului, de componentele sale securizate și de rețeaua mobilă.
Proiectul Ministerului rus al Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media a fost relatat la 15 octombrie 2026 de Forbes și de The Moscow Times. Deocamdată este vorba despre un proiect, nu despre o obligație deja aplicată, iar efectul său va depinde de posibilitatea de a adapta o industrie construită pentru standarde globale la o cerință specifică unei singure piețe.
O funcție care nu poate fi descărcată
„Kuznechik” este algoritmul definit de standardul rusesc GOST R 34.12-2015. Potrivit descrierii proiectului, acesta a fost dezvoltat de Centrul pentru protecția informațiilor și comunicații speciale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, FSB, împreună cu societatea pe acțiuni „Tehnologii informaționale și sisteme de comunicații”. Autoritățile vor ca algoritmul să fie folosit pentru protejarea și verificarea integrității traficului transmis prin canalul radio al rețelelor 5G.
Aici apare prima barieră. Criptarea conexiunii mobile nu este, în mod normal, o funcție instalată peste sistemul de operare. Ea este executată în modem și în zonele protejate ale sistemului-pe-cip care gestionează comunicațiile telefonului. Platformele utilizate pe scară largă, inclusiv cele furnizate de Qualcomm și Unisoc, nu includ în prezent suport pentru „Kuznechik”, conform contextului tehnic al proiectului.
Un update transmis „prin aer” nu ar putea rezolva această lipsă, iar schimbarea cartelei SIM nu ar adăuga algoritmul în hardware. Pentru ca funcția să existe, ea ar trebui prevăzută încă din faza de proiectare a modemului sau a unui modul de securitate compatibil. Apoi ar urma proiectarea telefonului, testarea componentelor și verificarea funcționării lor împreună cu stațiile de bază.
Prin urmare, responsabilitatea nu ar reveni doar producătorilor de telefoane. Ar fi implicate companiile care proiectează cipuri, furnizorii de modemuri, asamblorii de dispozitive și operatorii de comunicații. Pentru piața rusă ar putea fi necesară o configurație hardware distinctă, nu doar o versiune localizată a sistemului de operare.
Un algoritm național într-o infrastructură internațională
A doua problemă este compatibilitatea cu arhitectura globală a telefoniei mobile. „Kuznechik” nu face parte din specificațiile internaționale 3GPP, pe baza cărora sunt construite rețelele moderne, inclusiv 5G. Un telefon echipat cu algoritmul nu ar fi suficient: și stația de bază, precum și celelalte elemente relevante ale rețelei, ar trebui să îl recunoască și să îl poată utiliza.
Criptarea canalului radio funcționează numai când ambele capete ale conexiunii sunt compatibile. Dacă telefonul suportă „Kuznechik”, dar stația de bază nu îl poate folosi, conexiunea va continua prin mecanismele deja disponibile. Același lucru s-ar întâmpla în situația inversă. Asta transformă proiectul într-un proces de modernizare simultană a dispozitivelor și a infrastructurii.
Rețelele rusești ar fi pregătite doar parțial. Unele echipamente pot procesa algoritmul la nivel software, însă protejarea efectivă a canalului radio ar necesita lucrări suplimentare la stațiile de bază și la alte componente ale rețelei. Operatorii ar trebui să verifice apoi compatibilitatea între telefoane noi, modele mai vechi și segmente de infrastructură aflate în stadii diferite de modernizare.
În Duma de Stat, inițiativa este considerată strategic justificată, dar dificil de pus în practică din punct de vedere tehnic. Evaluarea sugerează că, în forma actuală, termenul din 2032 este mai degrabă o țintă politică decât o etapă industrială deja garantată.
Ce se poate întâmpla cu telefoanele existente
Scenariul de tranziție descris în jurul proiectului ar permite telefoanelor străine să funcționeze în continuare în rețelele 5G rusești, în regim obișnuit. Operatorii ar păstra standardul de criptare AES, deja utilizat, pentru a evita scoaterea din rețea a milioane de dispozitive care nu suportă „Kuznechik”.
O asemenea soluție ar putea preveni o întrerupere masivă a serviciilor și ar permite o aplicare formală, limitată, a noii cerințe. Ea nu ar însemna însă că algoritmul rusesc este folosit efectiv peste tot. Acesta ar fi activat numai atunci când atât telefonul, cât și stația de bază ar avea suportul necesar.
Rămâne de stabilit și cum ar fi împărțite dispozitivele între cele două sisteme: care telefoane ar utiliza AES, care ar putea trece la „Kuznechik” și cum ar fi tratate modelele deja aflate în circulație. Pentru utilizatorii actuali nu rezultă, din proiectul descris, o dată imediată de înlocuire sau dezactivare a telefoanelor 5G.
Costul unei versiuni pentru o singură piață
Pentru producători, miza ar fi și economică, nu doar tehnică. Dezvoltarea unor cipuri compatibile, testarea lor și menținerea unei variante hardware destinate Rusiei ar presupune costuri importante pentru o piață națională. Telefoanele Android care folosesc componente Qualcomm, MediaTek sau Unisoc ar depinde în primul rând de deciziile furnizorilor de modemuri și sisteme-pe-cip.
Nici producătorii chinezi nu ar putea rezolva problema doar printr-o modificare proprie a firmware-ului, dacă funcția lipsește din componentele hardware. În cazul ecosistemelor strict controlate, precum cel al Apple, limita este aceeași: software-ul nu poate crea ulterior o funcție criptografică pe care modemul nu o suportă.
În paralel, operatorii și statul rus ar trebui să finanțeze modernizarea stațiilor de bază, a echipamentelor de rețea și a testelor de interoperabilitate. Dacă telefoanele ar fi pregătite înaintea rețelei, noua criptare nu ar avea unde să fie folosită; dacă infrastructura ar fi modernizată fără dispozitive compatibile, investiția ar rămâne fără efect practic.
Astfel, decretarea unei obligații nu rezolvă singură problema. Până în 2032, Rusia ar trebui să alinieze algoritmul, cipurile modem, telefoanele, stațiile de bază și regulile rețelei. În lipsa acestei compatibilități complete, „Kuznechik” poate ajunge în legislație fără să schimbe în mod semnificativ modul în care telefoanele utilizatorilor se conectează zi de zi la rețelele 5G.
