În 2025, tribunalele din Rusia au pronunțat cel puțin 1.776 de sentințe pe articolele de terorism, condamnând 2.078 de persoane – aproape dublu față de cele 1.021 din 2024 și cel mai mare număr de la intrarea în vigoare a actualului Cod Penal, în 1996. Datele, colectate din surse deschise de proiectul pentru drepturile omului „Primul Departament” și de Parubets Analytics, arată că aproape o treime dintre condamnați, 630, sunt cetățeni ucraineni, inclusiv prizonieri de război și civili.
Cea mai utilizată prevedere a fost articolul 205.2 din Codul Penal – „apeluri publice la activități teroriste, justificare sau propagandă a terorismului” – pe baza căruia au fost condamnate 889 de persoane, reprezentând 43% din total. Novaya Gazeta Europe a relatat că, din acestea, 588 de persoane au fost trimise în judecată exclusiv pentru declarații, semnalând o orientare a sistemului spre pedepsirea cuvintelor, nu a faptelor.
Cercetătorii au identificat semne de persecuție politică în 45% dintre dosare (929 de persoane), iar în cazul condamnărilor pentru „propaganda terorismului” proporția urcă la 66%. Printre cei vizați se numără opozanți, activiști anti-război și simpli cetățeni care și-au exprimat dezacordul față de linia oficială.
Pedepse aspre și minori printre condamnați
Circa jumătate dintre sentințe au presupus privațiune de libertate de la 15 ani până la detențiune pe viață. În total, 15 persoane au primit închisoare pe viață, iar cel mai tânăr condamnat avea 14 ani la data pronunțării. Printre cei sancționați s-au aflat și persoane de până la 78 de ani, semn că vârsta nu a reprezentat un factor de atenuare.
Creșterea abruptă a numărului de dosare de terorism coincide cu extinderea legislației represive introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Articole precum „discreditarea” armatei, sancționarea „știrilor false” despre forțele armate și noile prevederi antiteroriste au fost prezentate inițial drept măsuri temporare, însă oficiali de la Kremlin au admis recent că restricțiile vor fi menținute și după încheierea așa-numitei „operațiuni militare speciale”, urmând să fie revocate doar când își pierd „actualitatea”.