Polonia a înregistrat o creștere de 345% a mențiunilor antiucrainene în spațiul informațional de limbă polonă după decizia președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, din 26 mai, de a acorda unei unități militare ucrainene numele „Eroii UPA”, potrivit unei analize prezentate de presa poloneză și atribuite analiștilor Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale (PISM). Institutul afirmă că o parte dintre cele mai radicale narațiuni a fost distribuită de rețele de boți, conturi de tip troll asociate Rusiei și medii politice proruse.
Datele analizate de PISM se referă în principal la platforma X, dar includ și activitatea de pe Facebook și TikTok. În perioada mai-iulie au fost publicate aproape 500.000 de materiale cu conținut antiucrainean, iar numărul zilnic al mențiunilor a crescut de la mai puțin de 1.000 la aproximativ 10.000.
Informațiile au fost relatate la 23 august 2026. Detaliile privind analiza și evoluția conținutului online au fost publicate și într-un material al presei economice poloneze.
Creșterea mențiunilor în spațiul online
Potrivit evaluării PISM, amploarea și ritmul creșterii nu sunt explicate doar prin reacții individuale la decizia privind denumirea unității militare. Institutul indică utilizarea unor rețele coordonate și a unor conturi asociate Rusiei pentru răspândirea unor mesaje radicale în spațiul informațional polon.
Analiza nu susține însă că toate reacțiile au provenit de la conturi automatizate sau de la grupări proruse. PISM precizează că, deși o parte dintre cele mai radicale narațiuni au fost distribuite de boți, conturi de tip troll și medii politice proruse, majoritatea comentariilor generate în jurul acestor materiale a fost scrisă de utilizatori obișnuiți.
Institutul descrie folosirea unor controverse istorice dintre polonezi și ucraineni ca parte a efortului Rusiei de a amplifica tensiunile din societatea poloneză. În această interpretare, teme sensibile din relația dintre cele două țări sunt introduse în dezbaterea online într-o formă menită să accentueze conflictul și să extindă circulația mesajelor ostile Ucrainei.
De la rețelele sociale la proteste
PISM afirmă că Rusia încearcă să transfere ostilitatea creată în spațiul informațional și în zona protestelor sau a altor forme de tensiune socială. Evaluarea se referă la posibilitatea ca mesajele distribuite online să fie folosite pentru mobilizarea unor reacții în spațiul public, fără a prezenta însă detalii despre un protest anume sau despre o operațiune concretă.
În materialul analizat, Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale leagă această campanie de obiective politice mai largi atribuite Moscovei. Între acestea se află accentuarea polarizării sociale din Polonia, agravarea conflictelor interne și crearea unui mediu favorabil partidelor radicale și forțelor de dreapta populistă.
Potrivit PISM, narațiunile antiucrainene ar putea fi folosite în mod activ de Rusia înaintea și în timpul alegerilor parlamentare din Polonia, programate pentru 2027. Institutul consideră că mesajele respective pot deveni un instrument de influențare a situației politice interne și a temelor dominante din campania electorală.
Legătura cu dezbaterea europeană
Evaluarea prezentată de PISM plasează fenomenul și în cadrul mai larg al dezbaterilor politice din Uniunea Europeană. Potrivit materialului, accentuarea sentimentelor antiucrainene în Polonia poate afecta și unitatea europeană, în condițiile în care sprijinul pentru Ucraina și politica față de Rusia fac parte din dosare discutate la nivelul statelor membre.
Mesajele analizate susțin, în această perspectivă, poziții care pot slăbi formațiunile poloneze favorabile Ucrainei și orientării europene a țării. PISM indică, de asemenea, că întărirea forțelor radicale și a partidelor de dreapta populistă poate influența agenda politică națională și dezbaterea privind relațiile Poloniei cu Ucraina și cu partenerii europeni.
Materialul menționează că un proces de radicalizare a societății și de creștere a sprijinului pentru forțele de dreapta populistă înaintea alegerilor este observat și în alte state membre, inclusiv în Franța și Germania. Sursa nu oferă, pentru aceste două țări, cifre comparabile cu cele prezentate pentru spațiul informațional polon.
Potrivit evaluării PISM, intensificarea conflictelor politice interne și apariția unor poziții divergente privind sprijinul pentru Ucraina pot oferi Rusiei posibilitatea de a încerca să influențeze procesele politice din statele europene. Institutul leagă acest risc de obiectivul atribuit Moscovei de a slăbi politica europeană comună față de Rusia și Ucraina.
Analiza se concentrează pe circulația conținutului online în Polonia și pe modul în care narațiunile antiucrainene pot fi preluate în dezbaterea publică. Datele prezentate de PISM privesc perioada mai-iulie, iar referirea la alegerile parlamentare din 2027 este formulată ca o evaluare privind posibila utilizare viitoare a acestor mesaje.
