Capitala Rusiei va cheltui mai mult în 2027, dar nu se așteaptă să încaseze aproape nimic în plus. Proiectul de buget depus de primarul Serghei Sobianin prevede un deficit de 651 de miliarde de ruble, față de 448 de miliarde estimate pentru 2026.
Dezechilibrul apare într-un moment în care baza fiscală tradițională a Moscovei începe să slăbească. Veniturile totale rămân aproape neschimbate, impozitul pe profit este prognozat să scadă puternic, iar cheltuielile cresc. Pentru a limita presiunea, administrația intenționează să reducă finanțarea pentru opt dintre cele 13 programe municipale.
Cheltuieli mai mari, venituri aproape înghețate
Planul financiar pentru 2027-2029 a fost prezentat Dumei orașului Moscova la 26 octombrie 2026. Pentru anul viitor, cheltuielile sunt estimate la 6,59 trilioane de ruble, cu 3,2% peste nivelul nominal prevăzut pentru 2026.
Veniturile ar urma să ajungă la 5,93797 trilioane de ruble. În estimarea pentru 2026, acestea sunt de 5,93743 trilioane de ruble. Diferența este de aproximativ 0,01% — o creștere neglijabilă în termeni nominali și, după ajustarea cu inflația, o diminuare a spațiului financiar real al orașului.
Astfel, distanța dintre venituri și cheltuieli se lărgește cu aproximativ 203 miliarde de ruble într-un singur an. Moscova nu se confruntă automat cu o criză de solvabilitate, însă bugetul nu mai beneficiază de aceeași plasă de siguranță ca în perioada în care veniturile fiscale creșteau în paralel cu economia locală.
Mai mult de 90% din veniturile bugetului capitalei provin din impozite. Pentru 2027, proiectul estimează încasări fiscale de 5.380,5 miliarde de ruble, cu 22,5 miliarde mai puțin decât în 2026.
Administrația încearcă să compenseze diferența prin venituri nefiscale: dobânzi obținute din depozite bancare și din gestionarea soldurilor contului unic al orașului, amenzi și sancțiuni, precum și vânzarea unor active materiale. În 2026, aceste surse au adus 534 de miliarde de ruble.
Ele pot acoperi temporar o parte din lipsa de venituri, dar nu înlocuiesc o bază fiscală stabilă. Dobânzile depind de lichiditățile disponibile și de nivelul ratelor, activele nu pot fi vândute la nesfârșit, iar amenzile nu reprezintă un semn al unei activități economice mai puternice.
Impozitul pe profit devine punctul vulnerabil
Cea mai mare scădere este prognozată la impozitul pe profitul companiilor: peste 300 de miliarde de ruble, adică mai mult de 15%. Proiectul de buget nu precizează cât revine fiecărei cauze și nu permite atribuirea declinului unui singur factor.
Moscova găzduiește sediile unor grupuri importante din sectoarele petrolului și gazelor, metalurgiei și finanțelor. Rezultatele lor pot fi afectate de sancțiuni internaționale, schimbarea piețelor de export, costuri logistice mai mari, dificultăți în procurarea echipamentelor și credite mai scumpe. În plus, taxe suplimentare sau taxe de export stabilite la nivel federal pot redirecționa o parte din resurse către bugetul federal, în loc să ajungă la bugetul orașului.
Aceste mecanisme sunt plauzibile în contextul descris de proiect, dar cifrele disponibile nu arată contribuția exactă a fiecăruia. Cert este că Moscova se așteaptă la o reducere substanțială a veniturilor provenite din profiturile companiilor tocmai când cheltuielile publice continuă să urce.
Încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice ar urma să crească aproximativ în ritmul inflației oficiale. În termeni reali, acest lucru nu oferă orașului resurse suplimentare semnificative. Bugetul va depinde astfel mai mult de ocuparea forței de muncă și de creșterea nominală a salariilor, în timp ce contribuția companiilor profitabile se reduce.
Opt programe intră sub presiunea economiilor
Administrația Moscovei prevede reducerea cheltuielilor în opt dintre cele 13 programe municipale. Sunt menționate educația, mediul urban, transportul, cultura, turismul, sportul și politica de urbanism.
Acest lucru nu înseamnă că toate serviciile din aceste domenii vor fi reduse în aceeași proporție sau că proiectele individuale vor fi automat anulate. Indică însă sectoarele în care orașul intenționează să cheltuiască mai puțin decât în planurile anterioare.
Presiunea bugetară se suprapune peste obligațiile suplimentare asumate de regiunile ruse în cadrul priorităților naționale din timpul războiului prelungit. În cazul Moscovei, în spațiul public au fost menționate plăți pentru persoanele care semnează contracte pentru serviciul militar, achiziții de materiale și sprijin pentru infrastructura unor teritorii susținute de oraș.
Totuși, datele prezentate pentru buget nu separă aceste costuri suficient de clar pentru a stabili ce parte din deficit provine direct din ele. Prin urmare, creșterea deficitului nu poate fi atribuită în întregime cheltuielilor legate de război. Imaginea financiară verificabilă este mai largă: veniturile fiscale scad ușor, veniturile totale stagnează, iar cheltuielile cresc.
Pentru o capitală cu o bază economică mai largă decât majoritatea regiunilor ruse, reducerea finanțării pentru opt programe este un semnal al restrângerii marjei de decizie. Serviciile municipale, investițiile și angajamentele impuse de priorități naționale concurează pentru aceleași resurse.
Deficitul va trebui finanțat
Diferența de 651 de miliarde de ruble va trebui acoperită printr-o combinație de fonduri existente, vânzări de active și împrumuturi noi. Moscova poate recurge la piața internă de capital și la emisiuni de obligațiuni municipale, însă structura exactă a finanțării nu este clarificată de cifrele disponibile.
Costul împrumuturilor va fi esențial. Într-un mediu monetar restrictiv, dobânzile ridicate fac finanțarea mai scumpă și măresc povara serviciului datoriei în anii următori. O parte mai mare din veniturile viitoare ar putea merge către dobânzi și rambursări, în loc să fie folosită pentru transport, educație, infrastructură sau servicii sociale.
Prin urmare, problema Moscovei nu este doar dimensiunea deficitului, ci și felul în care acesta va fi distribuit între datorie, reduceri de cheltuieli și presiuni asupra veniturilor gospodăriilor. Dacă profiturile impozabile continuă să scadă, iar impozitul pe venit doar ține pasul cu inflația, capitala va avea mai puține opțiuni pentru a-și păstra nivelul actual de servicii.
Informații despre depunerea proiectului de buget al Moscovei
