Alexandr Lukașenko a rescris Directiva nr. 1 a Belarusului, document care își schimbă centrul de greutate de la combaterea consumului de alcool și a drogurilor, precum și de la securitatea la locul de muncă, către așa-numita „securitate publică”. Noua versiune include 11 domenii prioritare și acordă un loc mai important supravegherii, combaterii „extremismului”, controlului migrației și securității informaționale, potrivit unei relatări publicate la 9 septembrie 2026.
Documentul, citat de presa belarusă independentă, pune accent pe folosirea mijloacelor tehnice de monitorizare, inclusiv a dronelor și a Sistemului republican de monitorizare a securității publice, cunoscut sub abrevierea RSMSB. În același timp, activitățile de protecție a muncii, care ocupau un loc mai important în forma anterioară a directivei, sunt menționate acum într-un paragraf general.
Textul integral și analiza privind modificarea directivei sunt disponibile în materialul publicat de Belsat.
De la securitatea muncii la „securitatea publică”
Directiva nr. 1 fusese asociată inițial cu măsuri privind prevenirea consumului de alcool și de droguri și cu asigurarea securității în producție. În noua redactare, documentul acoperă un spectru mai larg de activități ale statului și ale structurilor de forță. Printre domeniile enumerate se află menținerea ordinii publice, combaterea „extremismului”, controlul proceselor migraționiste externe, securitatea informațională și utilizarea tehnologiilor de supraveghere.
Reformularea directivei include și componente de muncă ideologică și promovarea „valorilor tradiționale”, prezentate în legătură cu acțiunile împotriva extremismului. Termenii utilizați în document, precum „manifestări distructive” și prevenirea comportamentului considerat neloial, pot fi interpretați diferit de autorități în aplicarea măsurilor administrative și de securitate. Sursa citată nu prezintă însă o listă completă a sancțiunilor care ar urma să fie aplicate în baza noii versiuni.
Supraveghere și coordonare instituțională
Una dintre schimbările menționate este dezvoltarea infrastructurii tehnice de monitorizare. Noua directivă face referire la drone și la RSMSB, sistem destinat supravegherii securității publice la nivel republican. Materialul citat leagă aceste instrumente de identificarea timpurie a unor situații sau grupuri considerate problematice de autorități.
Extinderea mecanismelor de monitorizare este însoțită de o formulare mai amplă privind rolul instituțiilor statului în prevenirea unor comportamente catalogate drept extremiste ori distructive. În această structură, responsabilitățile nu mai sunt limitate la locul de muncă sau la prevenirea unor riscuri sociale concrete, ci includ și controlul informațional, ideologic și administrativ al unor procese din societate.
Potrivit experților citați în relatare, includerea controlului migrației externe poate fi legată de menținerea forței de muncă în Belarus și de reducerea posibilității ca persoane sau grupuri considerate nesigure politic să părăsească țara ori să își organizeze activitatea în afara controlului autorităților. Această evaluare este prezentată ca opinie și nu ca o motivare oficială formulată de administrația de la Minsk.
Critici privind folosirea noțiunii de extremism
Modificarea directivei este prezentată de criticii regimului lui Lukașenko drept o extindere a cadrului administrativ și de securitate folosit împotriva vocilor independente. În această perspectivă, noțiunea de „securitate publică” ar putea acoperi măsuri îndreptate nu doar împotriva amenințărilor concrete la adresa ordinii publice, ci și împotriva exprimării unor poziții politice neconforme cu linia autorităților.
Accentul pus pe „extremism”, pe prevenirea unor „manifestări distructive” și pe comportamentul considerat neloial oferă structurilor statului mai multe instrumente pentru identificarea și intervenția timpurie în cazul unor persoane sau grupuri suspectate de lipsă de loialitate. Sursa descrie această evoluție ca pe o restrângere suplimentară a spațiului pentru exprimarea unei opinii independente și pentru organizarea politică autonomă.
În același timp, documentul păstrează referiri la prevenirea consumului de alcool și de droguri, precum și la siguranța muncii, însă aceste teme sunt subordonate unei arhitecturi mai largi, centrate pe ordinea publică, supraveghere și control instituțional. Schimbarea de formulare modifică astfel prioritățile declarate ale Directivei nr. 1, fără ca materialul citat să precizeze toate procedurile prin care noile prevederi vor fi aplicate.
Noua redactare a directivei adaugă un instrument oficial la mecanismele prin care autoritățile din Belarus definesc și gestionează securitatea publică, în timp ce detaliile privind implementarea sa rămân legate de deciziile ulterioare ale instituțiilor competente.
