Rapoarte realizate în 2024 în urma unor controale efectuate în aproximativ 530 de centre pentru copii din Ungaria au documentat cazuri de violență, condiții improprii și deficiențe grave de supraveghere, însă rezultatele complete nu au fost publicate de fostul guvern condus de Viktor Orbán. Documentele au devenit accesibile abia la 31 iulie 2026, după o acțiune în instanță inițiată de jurnaliștii publicației Direkt36, iar informația despre conținutul lor a fost publicată la 19 august.
Verificările au fost efectuate după scandalul provocat de acordarea unei grațieri prezidențiale într-un dosar de pedofilie. Rapoartele consultate de Direkt36 descriu probleme recurente în sistemul de protecție a copiilor: lipsa personalului și a psihologilor, camere afectate de mucegai, mobilier deteriorat sau nesigur, condiții sanitare necorespunzătoare și reacții insuficiente ale supraveghetorilor la sesizările sau cazurile de violență asupra minorilor.
Un caz documentat în Bács-Kiskun
Cel mai grav caz prezentat în materialele publicate de Direkt36 a fost identificat într-un centru special din comitatul Bács-Kiskun. Copiii instituționalizați nu primeau mâncare după ora 18:30. O anchetă a poliției a stabilit că unii dintre copii acceptau acte de abuz sexual din partea altor beneficiari ai centrului în schimbul hranei.
Raportul nu prezintă situația ca pe un incident izolat produs în afara condițiilor instituției, ci consemnează elemente concrete legate de programul de distribuire a alimentelor și de modul în care copiii au ajuns să fie expuși abuzului. În acest caz, ancheta poliției a consemnat relația dintre lipsa hranei și abuzurile sexuale acceptate de unii minori pentru a primi mâncare.
Documentele mai arată că, în centrele verificate, problemele de personal și absența specialiștilor în sănătate mintală au existat împreună cu deficiențe ale spațiilor de cazare și ale condițiilor sanitare. Rapoartele au evaluat și felul în care supraveghetorii au răspuns situațiilor de violență între copii și altor incidente care necesitau intervenție.
Rapoarte cerute de jurnaliști
Deși controalele au acoperit circa 530 de instituții, fostul guvern nu a publicat integral rezultatele. La o solicitare formulată de Direkt36, autoritățile au furnizat doar scurte sinteze. Jurnaliștii au obținut rapoartele complete după un proces în care instanța a stabilit că documentele reprezintă informații de interes public.
Accesul la documente a fost acordat la 31 iulie 2026. Publicarea lor a permis examinarea constatărilor făcute în timpul controalelor din 2024, inclusiv a observațiilor despre condițiile de trai, dotarea instituțiilor, numărul angajaților și răspunsul personalului la cazurile de violență asupra copiilor.
Faptul că rapoartele au rămas nepublicate după verificarea unui număr atât de mare de centre este una dintre chestiunile centrale ale relatării. Instanța a considerat că publicul are dreptul să cunoască aceste constatări, iar documentele au fost furnizate în urma procedurii judiciare, nu prin publicarea lor voluntară de către fostul guvern.
Contextul scandalului privind grațierea
Controalele din 2024 au urmat scandalului legat de grațierea prezidențială acordată unei persoane asociate cu un dosar de pedofilie. Cazul a provocat o dezbatere publică privind protecția minorilor și responsabilitatea instituțiilor implicate în sistemul de îngrijire a copiilor.
Rapoartele analizate acum de jurnaliști consemnează că problemele din centre nu se limitau la infrastructură. Lipsa personalului și a psihologilor, condițiile necorespunzătoare din camere și reacțiile inadecvate la violență apar în aceeași documentație administrativă, redactată în urma controalelor ordonate după scandal.
Constatările sunt relevante și pentru evaluarea modului în care autoritățile au comunicat despre protecția copiilor. Retorica fostei puteri de la Budapesta a pus accent pe protejarea și îngrijirea minorilor, în timp ce rapoartele interne descriu situații de abuz, lipsuri de personal și condiții improprii în instituții aflate în responsabilitatea statului.
Documentele nu înlocuiesc anchetele penale și nu stabilesc, în ansamblu, răspunderea individuală pentru fiecare problemă identificată. Ele consemnează însă rezultatele unor controale oficiale în sute de centre și arată ce au găsit inspectorii în instituțiile verificate, precum și ce informații au fost ținute departe de public până la intervenția instanței.
Direkt36 a publicat informațiile după ce a intrat în posesia rapoartelor complete. Datele privind cazul din Bács-Kiskun și celelalte deficiențe descrise în documente se află în centrul relatării despre modul în care sistemul ungar de protecție a copiilor a fost verificat în 2024.
