Statele Unite își extind presiunea economică asupra Iranului, amenințând cu sancțiuni orice țară sau entitate care desfășoară activități comerciale cu Teheranul în sectoare precum aurul, criptomonedele, aviația, transportul maritim și tehnologia. Măsura vine în contextul războiului cu Iranul și urmărește să limiteze și mai mult accesul regimului de la Teheran la economia globală, anunță The New York Times.
Statele Unite au anunțat ceea ce au numit o „Zi Z economică” pentru Iran, amenințând cu sancțiuni țările și companiile care continuă să facă afaceri cu Teheranul în sectoare considerate strategice.
Departamentul Trezoreriei SUA a avertizat că va viza, printre altele, industriile iraniene ale aurului, activelor digitale, aviației și transportului maritim, precum și sectorul tehnologic. Washingtonul susține că aceste domenii sunt folosite de Iran pentru a-și menține economia și pentru a finanța activități militare și rețelele sale regionale.
Conform Departamentului Trezoreriei, Iranul folosește aceste sectoare „pentru a-și susține economia aflată în declin” și pentru a-și continua „campania sa de destabilizare și terorism în regiune și în întreaga lume”.
Oficialii iranieni au respins amenințările administrației Trump, calificându-le drept o formă de presiune politică fără efecte reale asupra principalilor parteneri comerciali ai Teheranului.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a susținut că partenerii comerciali ai Iranului nu iau în serios noile amenințări venite de la Washington.
Anunțul Departamentului Trezoreriei lasă însă multe întrebări fără răspuns, în special cu privire la modul în care Statele Unite ar putea aplica sancțiunile împotriva unor parteneri comerciali importanți ai Iranului, precum China.
Teheranul a găsit, de-a lungul anilor, numeroase modalități de a evita sancțiunile occidentale, prin dezvoltarea comerțului cu Rusia și cu statele din regiune.
De asemenea, declarația de luni nu a dus imediat la includerea pe lista neagră a tuturor persoanelor și companiilor implicate în aceste activități, lăsând deschis spațiul pentru negocieri și pentru stabilirea țintelor concrete ale viitoarelor sancțiuni.
Amenințarea unei noi ofensive economice americane vine la mai puțin de o săptămână după ce Emiratele Arabe Unite, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului, au anunțat planuri de suspendare a tranzacțiilor comerciale și financiare cu Teheranul.
Mahdi Ghodsi, economist la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, consideră că sancțiunile generalizate riscă să lovească în primul rând populația iraniană. „Civilii sunt victimele”, a spus Ghodsi, comparând efectele confruntării economice cu cele ale războiului.
Aurul a devenit un refugiu pentru iranieni, care, în fața deprecierii monedei naționale și a inflației ridicate, s-au orientat tot mai mult spre acest metal prețios pentru a-și proteja economiile. Banca centrală a Iranului acumulează aur de mai mulți ani, importând, în patru luni din 2025, peste un miliard de dolari în principal din Turcia, Emiratele Arabe Unite și China.
O altă cale de evitare a sancțiunilor pentru iranieni este sectorul criptomonedelor. Industria acestora din Iran avea o valoare estimată de circa 7,8 miliarde de dolari în 2025, iar conturile asociate Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice au primit fonduri care au depășit trei miliarde de dolari, conform analizei firmei Chainalysis.
Criptomonedele reprezintă, pentru populația iraniană, o alternativă la moneda națională, dar reprezintă și un instrument prin care regimul de la Teheran poate ocoli sancțiunile, după cum afirmă Departamentul Trezoreriei SUA. În iunie, Trezoreria americană a sancționat cea mai mare platformă iraniană de schimb de criptomonede, Nobitex, acuzând-o că ajută autoritățile de la Teheran să evite sancțiunile și să finanțeze activități militante.
Printre indivizii menționați în noul pachet de măsuri se află și Ivan Obukhov, cetățean ucrainean stabilit în Emiratele Arabe Unite, acuzat de autoritățile americane că ar fi facilitat transporturi de petrol iranian și a procesat plăți în criptomonede de peste 100 de milioane de dolari pentru a ajuta vânzările de petrol ale Gărzii Revoluționare începând din 2023.
Eficiența noilor sancțiuni va depinde de capacitatea Statelor Unite de a identifica și izola punctele-cheie ale rețelei iraniene de platforme și intermediari financiari, consideră economistul Mahdi Ghodsi.
Sectorul aviatic este, de asemenea, vizat de Washington, avioanele iraniene fiind utilizate pentru transportul de combatanți, arme și tehnologie sensibile. Noile sancțiuni ar putea afecta companiile și țările care permit accesul acestor avioane la propriile aeroporturi.
Transportul maritim este considerat un alt punct vulnerabil al economiei iraniene. Cu sancțiuni impuse de decenii, Iranul încearcă să-și reducă exporturile de petrol, principala sursă de venituri, în timp ce depinde și de importuri pentru utilaje și echipamente electronice. Departamentul Trezoreriei acuză compania națională de transport maritim că transportă componente pentru arme și materiale folosite la producția de rachete.
În iulie, autoritățile americane au sancționat un grup de persoane și companii din afara Iranului care facilitatează „flota fantomă” iraniană în evitarea sancțiunilor. De asemenea, Washingtonul analiză sectorul tehnologic, acuzând Iranul că importă tehnologii avansate folosite în programele sale militare.
Statele Unite încearcă acum să limiteze multiple căi prin care Teheranul poate obține valută, poate importa tehnologii și echipamente, și își poate menține legăturile cu economia globală.
