Legea salarizării, parte a reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost amânată din nou, termenul pentru adoptarea proiectului fiind mutat în august 2026. La scurt timp înainte de acest termen, Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului ca urmare a unei acțiuni formulate de Federația Sanitas.
Curtea de Apel a decis că proiectul nu poate continua traseul parlamentar după contestația depusă de reprezentanții Sanitas, care semnalează lipsa dialogului social. Aceștia susțin că elaborarea legii a fost realizată cu încălcarea obligației de consultare a partenerilor sociali.
În timp ce reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR, alături de consilierul prezidențial Radu Burnete, au încercat să găsească soluții care să reducă nemulțumirile sindicatelor din educație și sănătate, discuțiile s-au încheiat fără rezultat. Negocierile urmează să continue zilnic până la sfârșitul săptămânii, conform surselor politice.
Deși procedura este suspendată, surse din cadrul politicului afirmă că proiectul ar urma să fie totuși depus în Parlament.
Reforma legii salarizării își are originile în 2021, când Guvernul condus de Florin Cîțu a inclus-o în PNRR, cu un termen inițial de adoptare până în iunie 2023. Totuși, în acea perioadă, România se confrunta cu numeroase proteste din partea profesorilor pentru salarii mai mari, iar Guvernul s-a concentrat pe costurile reformei, cu avertismente venite din partea fostului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, care spunea că aplicarea legii ar putea crea presiune pe buget.
„Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată,” a declarat Boloș.
În decembrie 2023, Guvernul a renegociat PNRR, mutând termenul pentru adoptarea legii salarizării în 2025, dar acest termen nu a fost respectat. Guvernul Ciolacu a solicitat o nouă amânare, motivând lipsa condițiilor necesare din cauza deficitului bugetar ridicat.
Comisia Europeană a acceptat prelungirea, stabilind un nou termen pentru adoptarea legii în august 2026. Marcel Boloș, acum ministru al Fondurilor Europene, a precizat că aplicarea efectivă a legii va depinde de reducerea deficitului bugetar sub 5% din PIB, estimările indicând că acest lucru ar putea fi realizat în 2028.
„Chiar dacă legea va ajunge aprobată până în august 2026, intrarea în vigoare nu va fi posibilă decât atunci când deficitul bugetar scade sub 5% din PIB.”
Conform PNRR, legea salarizării ar urma să fie aplicată efectiv de la 1 ianuarie 2027, însă întârzierile actuale pun sub semnul întrebării deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene.