Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE caută soluţii pentru a aborda creşterea semnificativă a preţurilor la energie, în faţa opţiunilor limitate cauzate de conflictul iniţiat de preşedintele SUA, Donald Trump, împotriva Iranului, conform Bloomberg, citat de Agerpres.
Costurile crescute ale energiei sunt centrale într-o dezbatere amplă despre competitivitatea europeană, care va începe joi la Bruxelles, cu ocazia Consiliului European de toamnă. Conflictul din Golf a determinat o creştere a preţurilor la petrol şi gaze, sporind inflaţia şi afectând creşterea economică în întreaga Uniune Europeană.
Comisia Europeană, braţul executiv al UE, le va comunica liderilor europeni că nu există o soluţie rapidă pentru a combate preţurile ridicate la energie, potrivit unui oficial anonim din cadrul UE. De la începutul războiului din Iran, Europa a înregistrat un cost suplimentar de peste 100 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, lăsând rezervele de gaze la cele mai scăzute niveluri istorice, chiar înainte de sezonul de iarnă.
Statele membre ale UE se confruntă cu presiuni similare, având în vedere că plafonarea preţurilor şi reducerile de taxe generează costuri fiscale ridicate, într-o perioadă în care bugetele guvernamentale sunt tot mai restrânse. Dobânzile mari complică şi mai mult situaţia.
„Liderii UE se confruntă cu un al doilea şoc energetic în decurs de patru ani. De data aceasta, pe fondul unei datorii publice mai mari şi al unor costuri mai ridicate cu împrumuturile”, a afirmat Elise Viadere, cercetător la Centre for European Reform.
Comisia Europeană ia în considerare extinderea achiziţiilor comune de energie, amânând, de asemenea, aplicarea unor norme privind emisiile de metan pentru importurile de combustibili fosili şi prelungind acordarea de ajutoare de stat pentru industriile grav afectate. Totuşi, aceste măsuri nu vor avea un impact imediat asupra preţurilor la energie, UE continuând să depindă de importurile de petrol şi gaze.
Conform unui proiect de document consultat de Bloomberg, liderii UE vor solicita Comisiei Europene să propună măsuri suplimentare pentru a contracara creşterea rapidă a preţurilor la energie. Documentul nu specifică însă care vor fi aceste măsuri concrete.
În paralel cu summitul de joi al liderilor UE, se va desfăşura o reuniune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie, unde se va lua o decizie privind angajamentul ţărilor G7 de a pune rapid pe piaţă o parte din rezervele strategice de motorină.
Comisia Europeană evaluează, de asemenea, posibilitatea introducerii unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din sectorul energetic la nivelul întregului bloc comunitar. Această iniţiativă reaminteşte de „contribuţia de solidaritate” impusă după invazia Rusiei în Ucraina, care prevedea o taxă de 33% aplicată profiturilor excedentare ale companiilor energetice. A fost, de asemenea, introdus un plafon al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, cum sunt cei din surse eoliene şi fotovoltaice.
Totuşi, o astfel de măsură ar putea întâmpina opoziţia unor state membre. Există teme de îngrijorare că limitarea profiturilor din industria energetică ar putea descuraja investiţiile necesare în rafinării, esenţiale pentru asigurarea aprovizionării cetăţenilor şi a industriei de apărare din regiune.
Simone Tagliapietra, director adjunct al think-tank-ului Bruegel, a subliniat că liderii UE trebuie să evalueze soluţii pe termen lung pentru a reduce preţurile la energie electrică, adăugând că „o reducere structurală a preţurilor necesită timp şi soluţii structurale, precum o integrare mai profundă a sistemului european de energie electrică. Fără o direcţionare politică fermă din partea liderilor UE, nu este posibil niciun progres real”.
