Pacienții din România pot aștepta peste 1.100 de zile pentru a avea acces la medicamente noi, de la aprobarea acestora de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Această întârziere, care se întinde pe aproximativ trei ani, duce la pierderi valoroase pentru pacienți și generează costuri mai ridicate pe termen lung pentru sistemul de sănătate.
Într-un interviu acordat în cadrul evenimentului „State of Health – The Milan Dialogue”, Patrik Jonsson, Executive Vice President & President la Eli Lilly and Company, a subliniat importanța tratamentelor inovatoare în reducerea complicațiilor și comorbidităților asociate bolilor cardiometabolice, cum ar fi diabetul de tip 2 și obezitatea. De asemenea, el a evidențiat oportunitățile ce există în Europa, inclusiv România, de a accelera accesul pacienților la inovații și de a spori investițiile în prevenție și intervenție timpurie în sănătate.
Patrik Jonsson a explicat că sistemele de sănătate se confruntă cu provocări legate de finanțarea sustenabilă, mai ales în contextul îmbătrânirii populației. Acesta a subliniat că amânarea tratamentelor nu reprezintă o soluție, deoarece afecțiunile devin din ce în ce mai costisitoare pe măsură ce timpul trece.
Costurile generate de bolile cardiovasculare în Uniunea Europeană depășesc 282 de miliarde de euro anual, cu aproximativ 47 de miliarde de euro asociate pierderilor de productivitate. Obezitatea și diabetul de tip 2 sunt situații tot mai frecvente în politicile de sănătate publică, reclamând o abordare integrată care să includă prevenția, diagnosticarea precoce, accesul la tratament și gestionarea complicațiilor.
Patrik Jonsson a declarat: „Dacă, de exemplu, o persoană cu obezitate dezvoltă una dintre cele peste 200 de comorbidități, inclusiv diabet zaharat de tip 2 sau boli cardiovasculare, costurile cresc. Așadar, beneficiul este foarte clar: cu cât poți interveni mai devreme, cu atât mai bine. Prevenirea bolii este cea mai bună variantă.”
De asemenea, a subliniat necesitatea intervenției timpurii, afirmând că „economiile se văd ulterior; când amâni tratamentul cu o terapie nouă și inovatoare, nu eviți costurile, ci doar le împingi mai departe, către spitale. Aceasta este realitatea. Astăzi avem posibilitatea de a îmbunătăți și de a prelungi viețile oamenilor, numai că aceasta este o alegere pe care România trebuie să o facă.”
Obezitatea este încă stigmatizată ca o problemă de stil de viață, însă Patrik Jonsson a subliniat că aceasta este o boală cronică influențată de factori genetici, biologici și de mediu. „Dacă nu este tratată, o persoană cu obezitate se va confrunta cu riscul de a dezvolta una dintre cele peste 200 de comorbidități asociate,” a mai spus el.
Conform ediției din 2025 a Atlasului Obezității, până în 2030, aproape 11 milioane de adulți din România vor fi supraponderali sau obezi. În prezent, aproape două treimi din populația țării are probleme cu greutatea, și doar 4 din 10 persoane cu vârsta de 10 ani și peste au o greutate normală.
Până în 2024, în Regiunea Europeană a Federației Internaționale de Diabet (IDF), aproximativ 65,6 milioane de adulți trăiau cu diabet de tip 2, iar 33,6% dintre aceștia erau nediagnosticați. Datele arată că mai mult de 1,3 milioane de români între 20 și 79 de ani sufereau de această afecțiune, iar aproape jumătate dintre cazuri nu primeau tratament.
Aceste cifre ilustrează complexitatea provocărilor cardiometabolice în România și necesitatea unei strategii integrate care să includă prevenția și un acces facilitate la tratament. Patrik Jonsson a discutat despre importanța rambursării pentru inovații, spunând că inegalitățile actuale ar putea fi eliminate prin recunoașterea obezității ca o boală cronică și tratarea acesteia în mod corespunzător.
El a concluzionat că, prin accelerarea introducerii noilor terapii în practica medicală, se pot crea condiții mai favorabile pentru participarea la studii clinice și cercetare, facilitând accesul pacienților la soluții terapeutice inovatoare.
