Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a ridicat, pe 7 iulie 2026, toate restricțiile care încă îi țineau departe de competițiile internaționale pe sportivii din Rusia și Belarus, redând totodată drepturile depline Comitetului Olimpic Rus. Decizia deschide calea revenirii fără restricții a atleților celor două țări în sportul mondial și a calificării pentru Jocurile Olimpice de vară din 2028 de la Los Angeles.
Măsura vine după ce, în ultimii ani, un mecanism de admitere sub statutul de „atlet individual neutru” (AIN) a permis unor sportivi să concureze, însă o serie de rapoarte și investigații au documentat pe larg legăturile acestora cu structurile militare și de securitate, precum și susținerea deschisă a invaziei ruse din Ucraina.
Cluburile armatei, fabrici de medalii olimpice
Peste 60% din medaliile obținute de Rusia la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020 au fost cucerite de reprezentanți ai Forțelor Armate Ruse, afiliați la clubul sportiv central al armatei (CSKA), o entitate autonomă federală a Ministerului Apărării. Din 2022, CIO a interzis participarea sportivilor legați de CSKA tocmai din cauza statutului militar. Similar, societatea sportivă „Dinamo” asigură pregătirea fizică a angajaților FSB, ai serviciului de informații externe și ai Gărzii Naționale ruse.
Cu toate acestea, mai mulți sportivi acceptați ulterior ca „neutri” au fost membri activi ai CSKA sau „Dinamo”, contrar cerințelor CIO de absență a oricărei legături cu armata sau cu organele de forță. Printre ei se numără canotoarea Olesia Romasenko, înotătorul Evgheni Somov și tenismenul Pavel Kotov, care au depus jurământul militar și au efectuat, cel puțin formal, serviciul militar. Ciclista Tamara Dronova și canotorul Aleksei Korovașkov sunt identificați drept membri ai „Dinamo”.
Doi din trei sportivi neutri, cu probleme de integritate
Un raport al organizației Global Rights Compliance (GRC), făcut public înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, a arătat că dintre 59 de sportivi ruși și belaruși admiși la competiție, cel puțin 12 aveau legături dovedite cu structurile militare sau de informații – mai ales prin CSKA și „Dinamo”. În ansamblu, GRC a estimat că două treimi dintre rușii acceptați ca neutri încălcau principiile neutralității, fie prin sprijinul activ pentru război, fie prin apartenența la cluburi ale forțelor armate.
Fenomenul nu se limitează la Rusia. Canotorul belarus Evgheni Zalatoi are gradul de sergent inferior în forțele armate, iar înotătoarea Anastasia Șkurdai reprezintă comitetul sportiv al armatei din Belarus.
Susținerea explicită a agresiunii, ignorată de federații
Jurnaliști de investigație au creat un registru public cu peste 800 de sportivi ruși și belaruși care au susținut războiul – de la fotografii în uniformă militară până la ordine de avansare în grad și decorații din partea Ministerului Apărării rus. Campionul olimpic la taekwondo Vladislav Larin a înregistrat un apel video în care îndemna locuitorii din Karelia să doneze pentru „băieții mobilizați”, folosind simbolul „Z”. Deși a fost suspendat, în 2026 a fost inclus pe lista pentru Campionatul European de taekwondo ca sportiv neutru.
Patinoarea Ksenia Korjova a concurat ca AIN la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano 2026, deși pe rețelele sociale aprecia constant conținut care glorifica armata rusă. Un alt caz, patinatorul Daniil Naidenișev, a comunicat direct cu militari ruși implicați în război și a distribuit simboluri ale trupelor de ocupație. Tenismena Aliona Vesnina a reacționat pozitiv la postări ale propagandistului Vladimir Soloviov care lăudau „eroismul” soldaților și foloseau simbolul „Z”, dar a fost admisă totuși ca atlet neutru la Jocurile Olimpice.
Ciclista Aliona Ivancenko a apreciat o imagine cu Stalin și mesajul că „armistițiul este posibil doar după distrugerea inamicului”, precum și conținut care nega dreptul Ucrainei de a exista. Astfel de gesturi sunt sistematice la nivelul mai multor discipline – tenis, ciclism, înot, canotaj, gimnastică – și au fost documentate exhaustiv de GRC.
O decizie contestată
După invazia pe scară largă din februarie 2022, CIO a recomandat excluderea completă a sportivilor ruși și belaruși. În 2023-2024, forul a creat un mecanism de verificare individuală pentru statutul de AIN, însă lipsa de transparență a procedurii a atras critici repetate. Decizia din iulie 2026 de a ridica total restricțiile și de a repune în drepturi Comitetul Olimpic Rus marchează o schimbare radicală de poziție.
Organizațiile pentru drepturile omului cer acum CIO și federațiilor internaționale să revizuiască hotărârea, avertizând că permiterea revenirii fără condiții reale de neutralitate transformă sportul într-o platformă de legitimare a structurilor militare și a celor care susțin agresiunea armată.
