Ministerul Muncii a publicat vineri după-amiază noul proiect al Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, care ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026. Documentul stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei, coeficienți de salarizare cuprinsi între 1 și 8 și un plafon general de 20% pentru sporurile acordate la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.
Proiectul, consultat de Digi24.ro, păstrează arhitectura generală prezentată anterior de Ministerul Muncii: salariile de bază vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului stabilit pentru fiecare funcție cu valoarea de referință, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare coeficient din sistemul public va fi de 1 la 8.
Pentru luna decembrie 2026 și pentru întregul an 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei. Astfel, un coeficient de 1 corespunde unui salariu de bază brut de 4.100 de lei, un coeficient de 2 unui salariu de 8.200 de lei, iar coeficientul maxim, de 8, unui salariu brut de 32.800 de lei.
Sumele rezultate vor fi rotunjite în favoarea angajatului, din leu în leu. Niciun salariu calculat pentru un program complet de opt ore nu va putea fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată.
Noua lege se va aplica angajaților din Parlament, Administrația Prezidențială, Guvern, ministere, administrația locală, autoritatea judecătorească, instituțiile finanțate din venituri proprii, unitățile de învățământ, spitale, structurile de apărare și ordine publică, precum și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.
Banca Națională a României (BNR) este exceptată de la aplicarea legii.
Funcțiile din sistemul public vor fi împărțite în 12 grade salariale, stabilite în funcție de nivelul studiilor, experiență, complexitatea activității, responsabilitate, impactul deciziilor, autonomie și condițiile de muncă. Metodologia de evaluare a funcțiilor și intervalele de punctaj corespunzătoare celor 12 grade vor trebui aprobate prin hotărâre de Guvern în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Coeficienții prevăzuți pentru funcțiile de execuție sunt stabiliți la gradația zero. Acestora se adaugă majorările aferente vechimii în muncă. Majoritatea bugetarilor vor avea șase gradații, cu majorări care variază de la 2,5% la 7,5%, în funcție de vechimea în muncă.
Particularitățile salariale pentru funcțiile de conducere prevăd că gradația maximă este deja inclusă în salariul de bază. Aceasta nu se aplică demnitarilor, înalților funcționari publici, militarilor, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare.
Personalul din instituțiile publice nominalizat în echipele proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție sau indemnizația de încadrare.
Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, primarii și viceprimarii localităților care implementează proiecte cu finanțare externă vor putea primi un spor de până la 40% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat, plafonul fiind dublu față de cel de 20% prevăzut anterior.
Pentru angajații ale căror venituri ar scădea după aplicarea noilor grile, va fi acordată o diferență salarială tranzitorie, raportată la venitul din luna noiembrie 2026. Suma va fi inclusă în salariul brut și va fi ajustată pe măsură ce salariul conform noii legi crește.
Plafonul general de 20% pentru sporuri se va aplica la nivelul fiecărui ordonator principal de credite și nu se va aplica individual fiecărui angajat. Nerespectarea acestuia va fi considerată contravenție și va putea fi sancționată cu amendă între 30.000 și 50.000 de lei.
Legea preconizează, de asemenea, premii de performanță de până la 20% din salariul de bază, care nu vor intra în plafonul general de 20% pentru sporuri și vor fi acordate anual, în funcție de rezultatele angajaților.
Personalul didactic care lucrează în localități izolate sau în învățământul special va beneficia de sporuri de până la 15% din salariul de bază, în timp ce angajații din domeniul sănătății vor putea primi sporuri corespunzătoare pentru condiții de muncă specifice.
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor colabora în elaborarea politicii salariale. Propunerile de modificare a salarizării vor trebui însoțite de fundamentări și estimări ale impactului bugetar, iar modificările legislative vor fi promovate numai după evaluarea sustenabilității propunerilor.
Valoarea de referință va fi stabilită anual, în primul semestru, prin hotărâre de Guvern pentru anul următor. Începând cu 2028, aceasta va trebui corelată cu reducerea cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB.
Proiectul prevede intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării la 1 decembrie 2026, iar personalul va fi reîncadrat pe noile funcții, grade și gradații. Angajații vor putea contesta stabilirea salariilor în termen de 20 de zile de la comunicarea actului administrativ.
Declarațiile sale au fost făcute de Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, care a subliniat că solicitările sindicatelor ar implica un impact suplimentar de aproximativ 20 de miliarde de lei, în timp ce statul poate susține o sumă de maximum 12,1 miliarde de lei.
