Influența rusă din Cehia nu se bazează doar pe declarații oficiale sau pe site-uri de propagandă ușor de identificat. După numirea Annei Ponomariova ca ambasadoare a Rusiei la Praga, în decembrie 2025, rețeaua diplomatică și instituțională rusă și-a intensificat contactele cu politicieni, platforme media și organizații culturale ce pot transmite teme favorabile Kremlinului către un public mai larg.
Mecanismul este mai greu de observat tocmai pentru că mesajul își schimbă purtătorul. O idee poate apărea pe o platformă asociată aparatului de stat rus, poate primi o voce cehă printr-un politician ales și poate ajunge apoi în rețele sociale sau în alte publicații fără ca sursa inițială să mai fie vizibilă. Rezultatul urmărit nu este neapărat o schimbare politică bruscă, ci normalizarea treptată a unor poziții despre NATO, Uniunea Europeană, energie și sprijinul pentru Ucraina.
O rețea pregătită să funcționeze și fără instituțiile oficiale
Prezența diplomatică a Rusiei în Cehia include ambasada de la Praga, consulatele generale din Brno și Karlovy Vary, precum și consulatul onorific din Ostrava. Potrivit informațiilor disponibile, aceste structuri și-au intensificat activitatea în mediile politice, jurnalistice și civice cehe după sosirea Annei Ponomariova. Printre formațiunile cu care sunt asociate contacte se numără partidul populist de dreapta Libertate și Democrație Directă, cunoscut ca SPD, mișcarea eurosceptică și anti-NATO JaSaN, partidul PRO, Trikolora și Partidul Comunist din Boemia și Moravia, KSČM.
Un punct instituțional important este Casa Rusă din Praga, Centrul Rus pentru Știință și Cultură. Structura ține de Rossotrudnichestvo, agenția de stat rusă pentru cooperare internațională, aflată sub sancțiunile Uniunii Europene. Casa Rusă continuă însă să aibă resurse online și pagini pe rețele sociale.
Serviciul ceh de securitate și informații, BIS, a avertizat în repetate rânduri că astfel de instituții pot fi folosite pentru răspândirea narațiunilor politice ruse, a propagandei și a influenței asupra societății. În acest context, Rossotrudnichestvo ar fi început să transfere o parte dintre funcțiile Casei Ruse către organizații care se prezintă ca independente. Este vorba despre publicații digitale, canale video, pagini pe rețele sociale, dar și despre inițiative educaționale și culturale.
O asemenea reorganizare ar permite păstrarea conținutului, a publicului și a contactelor chiar dacă instituția oficială ar fi închisă sau restricționată. În același timp, legăturile directe dintre organizațiile locale, autoritățile ruse și serviciile de securitate ar deveni mai greu de urmărit. Existența unei asemenea structuri indică un posibil canal de influență, dar nu dovedește că fiecare organizație sau persoană implicată este controlată de autorități ruse.
Drumul de la 42TČen către dezbaterea largă
Site-ul 42TČen ilustrează cel mai clar această metodă. Platforma a funcționat anterior sub numele neČT24, o inversare intenționată a abrevierii canalului de știri al televiziunii publice cehe, ČT24. BIS a identificat site-ul drept un canal de informare subordonat aparatului de stat rus. Experți cehi în mass-media îl descriu, de asemenea, drept succesorul agenției de propagandă Sputnik, interzisă în Cehia și în Uniunea Europeană.
42TČen nu publică doar materiale anonime sau mesaje explicit rusești. Site-ul difuzează constant interviuri cu politicieni cehi, adesea critici față de Bruxelles, NATO sau sprijinul occidental pentru Ucraina. Ulterior, jurnaliști, comentatori și activiști civici sunt invitați să reacționeze la interviuri ori la declarațiile invitaților. Aceste reacții sunt apoi distribuite prin rețele sociale și prin alte platforme.
Se creează astfel un lanț de legitimare locală. Site-ul oferă primul podium, politicianul ceh dă mesajului un chip național, iar comentatorii îl transformă într-un subiect de discuție publică. Când o afirmație este preluată de alte publicații, legătura ei cu platforma inițială, asociată Rusiei, poate trece în plan secund.
Influența nu depinde neapărat de o singură știre falsă, spectaculoasă. Ea se poate acumula prin repetarea acelorași teme: NATO ar provoca un conflict, sprijinul pentru Ucraina ar pregăti Europa pentru război, sancțiunile ar fi cauza principală a dificultăților economice, iar gazul rusesc ar fi practic de neînlocuit. Alte platforme pro-ruse, printre care Nová republika, Pravyprostor, Protiproud și Ruska Pravda, folosesc la rândul lor politicienii pentru a ajunge la noi categorii de public.
Politicieni cu audiență proprie
Ivan David reprezintă o legătură importantă cu SPD. Membru al conducerii partidului și eurodeputat din 2019, el administrează și platforma Nová republika. În rubrica „Sursă externă” a acesteia, aproximativ 60% dintre materiale provin, în medie, de pe site-uri rusești, potrivit informațiilor disponibile.
Ministerul ceh de Interne a concluzionat că Nová republika prezintă subiecte importante aproape exclusiv prin prisma Kremlinului. Centrul de analiză European Values, cu sediul la Praga, a descris platforma drept unul dintre cele mai citite site-uri de dezinformare din Cehia și a documentat răspândirea sistematică a narațiunilor ruse.
David apare și la postul național ČT24. În declarații publice, el a minimalizat riscul unui atac rusesc asupra Uniunii Europene și a prezentat sprijinul occidental pentru Ucraina drept o pregătire de război cu Rusia. În septembrie 2026, a votat împotriva unei rezoluții a Parlamentului European care considera falsificate alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei și condamna organizarea lor în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Împreună cu el au votat împotrivă doar alți doi eurodeputați cehi: Ondřej Dostál și Kateřina Konečná.
Konečná a condus KSČM între 2021 și 2026 și rămâne eurodeputată. Ea cere de mult timp ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, atribuie NATO și Ucrainei o parte din responsabilitatea pentru invazia rusă și respinge responsabilitatea agenților ruși pentru exploziile de la depozitele de muniții din Vrbětice. În 2024, a declarat că susține ieșirea Cehiei din Uniunea Europeană și NATO.
O organizație asociată personal și instituțional cu KSČM, Česká nadace 2000, acordă din anul 2000 granturi unor grupuri care susțin ieșirea din NATO sau promovează poziții pro-ruse. Printre beneficiarii menționați se află Slovanský výbor ČR, České mírové hnutí și Klub českého pohraničí. După februarie 2022, fundația nu a mai publicat sumele exacte primite de fiecare organizație. Valoarea anuală totală ar fi rămas însă între 2 și 3,5 milioane de coroane pentru fiecare grup.
Punți către parlament
Printre interlocutorii politici asociați cu ambasada rusă se află Miroslav Ševčík, deputat independent în grupul parlamentar al SPD, și Jindřich Rajchl, liderul partidului PRO. Rajchl a acordat interviuri platformei Voice of Europe, inclusă de Cehia pe lista sancțiunilor ca parte a unei operațiuni ruse de influență.
Rajchl a respins ideea că platforma ar fi periculoasă și a numit avertismentele privind amenințarea rusă la adresa Cehiei o minciună deliberată a guvernului. El apare frecvent și la 42TČen. Chiar și după ce BIS a identificat originea rusească a platformei, Rajchl a declarat că nu vede nicio problemă în colaborarea cu aceasta și că o consideră mai de încredere decât o mare parte a presei cehe.
Liderul PRO se opune creșterii cheltuielilor pentru apărare și prezintă achizițiile de armament drept rezultatul unei frici artificiale față de Rusia. Astfel, dezbaterea este mutată de la agresiunea rusă către costurile economice ale sancțiunilor europene. În trecut, Rajchl a lucrat cu Bwin, companie de jocuri online și pariuri sportive. Activitatea fără licență națională fusese considerată ilegală de statul ceh; doi foști angajați au primit pedepse cu închisoarea, iar Rajchl a fost audiat ca martor. Raportul financiar al PRO pentru 2025 conținea, de asemenea, mai multe contradicții: partidul a declarat venituri de 7 milioane de coroane, dintre care 4 milioane ar fi provenit din donații voluntare. Aceste elemente nu dovedesc, în sine, o legătură cu influența rusă.
Zuzana Majerová, președinta Trikolora și deputată aleasă în 2025 pe lista SPD, este o altă invitată frecventă a 42TČen. Ea își apără colaborarea cu platforma și afirmă că redacția nu i-a manipulat niciodată răspunsurile. În martie 2026, a declarat că, dacă Statelor Unite li s-ar permite să atace alte țări deoarece se simt amenințate, nici Rusiei nu i s-ar putea refuza același drept.
Majerová se opune sprijinului occidental pentru Ucraina. În aprilie 2026, ea a cerut în presa rusă începerea rapidă a unui dialog între Moscova și Praga și ridicarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei. Presa rusă a folosit apariția sa ca dovadă a existenței unui sprijin politic în UE pentru normalizarea relațiilor cu Moscova fără încetarea prealabilă a agresiunii ruse.
Și V. Štěpán, liderul mișcării JaSaN, apare frecvent pe 42TČen. Site-ul oficial al formațiunii sale anunță și preia interviurile acestuia. Specialist în energie, Štěpán susține reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Uniunea Europeană și Cehia. El pune o mare parte din problemele energetice ale țării pe seama Ucrainei, Poloniei, Comisiei Europene și Statelor Unite și descrie gazul rusesc drept practic de neînlocuit.
Štěpán a afirmat și că a primit din Rusia, prin „canale neoficiale”, un semnal potrivit căruia Moscova ar fi dispusă să vândă gaze Pragăi dacă el ar conduce negocierile. Relatarea sa nu dovedește un contact cu ambasada rusă sau cu serviciile de informații. Indică însă, pe baza propriei sale versiuni, posibilitatea unei comunicări informale între unii politicieni cehi și partea rusă.
Influență prin schimbarea normalului politic
Politicienii și organizațiile implicate nu formează un bloc ideologic unitar. Ei merg de la stânga comunistă la formațiuni populiste de dreapta și deputați independenți. Pentru ambasada rusă, această diversitate poate fi un avantaj: aceleași teme sunt exprimate în limbaje diferite și trec prin mai multe medii politice.
Punctul comun îl reprezintă opoziția față de sancțiunile împotriva Moscovei, respingerea sprijinului militar pentru Ucraina și criticile la adresa integrării europene și euroatlantice. În acest fel, îndoielile față de NATO pot deveni mai obișnuite, ajutorul pentru Ucraina poate fi prezentat în primul rând ca o povară economică, iar energia rusească drept singura opțiune realistă.
O reorientare a Cehiei în favoarea Moscovei nu ar trebui să se producă neapărat printr-o ruptură instituțională bruscă. Un scenariu mai gradual este deplasarea limitelor dezbaterii acceptabile. Întrebarea decisivă este dacă mesajele provenite din medii pro-ruse vor continua să circule prin politicieni cehi și organizații prezentate ca independente până la segmente ale societății care resping propaganda rusă explicită.
