În Belarus, presiunea asupra sectorului independent de carte a ajuns de la edituri și angajații lor la întreaga rețea prin care volumele sunt tipărite, depozitate, vândute și distribuite. Între 6 și 8 octombrie 2026, trei oameni asociați industriei editoriale — Igor Logvinov, Andrei Ianușkevici și Iaroslav Ivaniuk — au fost dați în urmărire, potrivit relatărilor din presă.
Motivele juridice exacte ale măsurii nu au fost precizate în informațiile disponibile. Anunțul vine însă după percheziții și rețineri desfășurate în februarie și după includerea, în martie, a unor edituri, organizații și persoane din domeniul tipografic pe o listă de așa-numite „formațiuni extremiste”. Cronologia sugerează o extindere a presiunii: de la persoane și companii individuale către relațiile comerciale care permit unei cărți să ajungă la cititor.
Un sector cultural prins în mecanismul de control
În februarie 2026, forțele de securitate au efectuat percheziții și rețineri în rândul angajaților unor edituri active, dar și ai unor edituri care își încetaseră deja activitatea. Au fost vizați și antreprenori implicați în vânzarea și distribuirea de carte. Astfel, acțiunile raportate nu s-au limitat la conținutul unor volume, ci au atins sedii, echipe, stocuri și contracte.
În martie, reprezentanți ai industriei editoriale și tipografice au fost incluși într-o listă oficială de „formațiuni extremiste”. Printre organizațiile menționate se numără fondul , Lohvinau Publishing House, Andrei Yanushkevich Publishing și Gutenberg Publisher. Pe aceeași listă au fost indicate și persoane precum Dmitri Kolas, Vaclav Bogdanovici, Aliaksandr Ievdaha, Igor Logvinov, Andrei Ianușkevici și Iaroslav Ivaniuk.
O asemenea clasificare reunește organizații, întreprinderi și persoane cu roluri diferite într-un singur cadru administrativ. Informațiile disponibile nu arată că toți cei incluși ar fi supuși acelorași proceduri sau acelorași restricții. Eticheta poate însă crea un risc comun pentru partenerii lor: tipografii, librării, depozite, firme de transport și alți furnizori pot prefera să întrerupă colaborarea pentru a evita propria expunere.
În cazul companiilor mici, efectul poate fi imediat. O tipografie poate refuza o comandă, o librărie poate evita un anumit catalog, iar un operator logistic poate renunța la livrare. Pentru ca o relație comercială să devină imposibilă nu este necesar ca partenerul să fie acuzat de o faptă ilegală. Este suficient ca legătura cu o organizație sau cu o persoană aflată pe o listă oficială să fie considerată prea riscantă.
De ce distribuția este veriga vulnerabilă
O carte nu ajunge la cititor doar pentru că a fost tipărită. Un editor trebuie să aleagă autorul și textul, să organizeze redactarea și finanțarea, să contracteze tirajul, apoi să găsească spații de depozitare, transport și vânzare. Fiecare etapă depinde de alte firme și de alte contracte.
O percheziție poate face temporar inaccesibile documente, echipamente sau exemplare aflate în depozit. Închiderea unei edituri poate rupe contracte și lanțuri de aprovizionare. O desemnare oficială drept „extremistă” adaugă un efect de descurajare: furnizorii se pot retrage înainte de a fi ei înșiși vizați.
Prin urmare, accesul la publicații independente poate fi redus fără interzicerea formală a fiecărui titlu. Dacă o editură își pierde tipografia, depozitul, librăria sau ruta de transport, un tiraj deja imprimat poate să nu mai ajungă la cumpărători. Pentru structurile care dispun de puține alternative, pierderea unei singure verigi poate bloca întreaga activitate.
Mecanismul este important și pentru că editurile independente nu au doar un rol comercial. Ele decid ce autori sunt publicați, ce teme pot fi discutate și prin ce canale ajung la public. Cărțile în limba belarusă și lucrările despre istoria și cultura țării depind, în parte, de aceste canale distincte de presa controlată de stat.
Lista de urmărire adaugă presiune personală
Includerea lui Igor Logvinov, Andrei Ianușkevici și Iaroslav Ivaniuk pe lista persoanelor date în urmărire aduce o dimensiune personală unei presiuni exercitate deja asupra unor organizații și relații comerciale. O astfel de măsură poate crește riscul de reținere și de noi restricții juridice pentru cei trei, dar și incertitudinea pentru colegii și partenerii lor.
Nu sunt cunoscute, din relatările disponibile, acuzațiile concrete care stau la baza urmăririi și nici dacă împotriva celor trei au fost deschise proceduri identice. Aceste limite sunt importante: faptul că persoane și organizații au fost menționate în același cadru oficial nu dovedește că toate cazurile au aceeași natură juridică.
Totuși, succesiunea măsurilor arată o lărgire a cercului afectat. În februarie au fost vizați angajați ai editurilor și antreprenori implicați în comerțul cu cărți. În martie au fost incluse organizații și alți reprezentanți ai sectorului. În octombrie, trei figuri cunoscute ale industriei au ajuns sub presiune directă prin includerea pe lista de urmărire.
Efectul nu se oprește la cei nominalizați. Autorii pot ezita să lucreze cu edituri independente, furnizorii pot evita contracte noi, iar cititorii pot rămâne cu mai puține modalități de a cumpăra anumite cărți. Controlul circulației poate astfel restrânge spațiul cultural fără ca autoritățile să anunțe interzicerea fiecărei publicații în parte.
Publicația Zerkalo a relatat despre includerea celor trei editori pe lista de urmărire și despre măsurile anterioare aplicate reprezentanților sectorului. Rămâne de văzut dacă anunțul din octombrie va fi urmat de proceduri concrete și dacă același mecanism se va extinde către alte edituri, librării, distribuitori sau proiecte culturale.
