România a încasat 301 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reprezentând fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că această sumă va contribui la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului.
Din suma încasată, 298,6 milioane de euro sunt granturi nerambursabile, iar 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi. Fondurile au fost recuperate după demersuri instituționale și dialoguri cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.
„România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană”, a transmis Nazare într-o postare pe Facebook. El a subliniat că banii sunt esențiali pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru gestionarea lichidităților Trezoreriei Statului, accentuând că componenta nerambursabilă ajută la reducerea presiunii asupra finanțării bugetului.
După această plată, România a ajuns la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR.
Ministrul Nazare a subliniat importanța evaluării rezultatelor obținute în urma investițiilor și reformelor finanțate din fonduri europene, afirmând că, în contextul închiderii programului, rezultateledevin la fel de importante ca atragerea fondurilor. Autoritățile trebuie să stabilească ce investiții au fost finalizate, ce efecte au avut asupra economiei și ce obligații financiare mai sunt de achitat.
A participat la evaluarea acestor investiții autorități publice, beneficii economice și sociale, precum și progresele în implementarea reformelor asumate. Nazare a solicitat o analiză detaliată a fiecărei investiții pentru a clarifica stadiul proiectelor, impactul acestora și sursele din care vor fi acoperite costurile restante.
Evaluarea trebuie să se extindă și la reformele stabilite prin PNRR. Nazare a avertizat că îndeplinirea formală a obligațiilor nu este suficientă; este esențial ca măsurile adoptate să producă efectele scontate. „Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate și ce impact au asupra eficienței administrației și sustenabilității finanțelor publice”, a afirmat el.
Nazare a subliniat că evaluarea investițiilor și reformelor este crucială pentru pregătirea bugetului din 2027. Bugetul actual a fost construit pe baza atragerii integrale a finanțărilor PNRR pentru 2026, iar pe măsură ce procesul de evaluare avansează, estimările trebuie actualizate. Este important ca autoritățile să clarifice ce sume vor fi încasate, ce cheltuieli sunt deja realizate și care investiții necesită finanțare în continuare.
În acest scop, ministrul a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să consolideze datele referitoare la situația financiară a PNRR, informații necesare pentru discuțiile privind rectificarea bugetară din acest an și fundamentarea bugetului pentru 2027.
Consolidarea fiscală și continuarea investițiilor rămân priorități pentru România. Nazare a subliniat că țara trebuie să își mențină capacitatea de a finanța investițiile care susțin dezvoltarea economică, evaluând rezultatele și implementând reforme care să reducă presiunile structurale asupra bugetului.
„Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României”, a mai declarat Alexandru Nazare. Bugetul din 2027 trebuie să reflecte atât realizările obținute, cât și investițiile care mai pot fi finalizate.
