O platformă de plăți din Kârgâzstan, prezentată la Moscova drept alternativă la SWIFT, a ajuns în centrul unei dispute privind controlul său real și rolul unui specialist britanic în domeniul plăților. Michael Donald, fost membru al consiliului de administrație al Visa UK și coproprietar al companiei britanice de tehnologie financiară ImageNPay, confirmă că a participat la întâlnirea unde a fost prezentată conducerea VexPay, dar neagă că ar fi fost vreodată director sau angajat al platformei.
Cazul arată cum o infrastructură financiară poate fi împărțită între mai multe țări, companii și intermediari. Într-o asemenea configurație, sediul juridic al unei firme și numele înscrise în registre nu sunt suficiente pentru a explica cine ia deciziile, cine asigură tehnologia și cine beneficiază de plățile transfrontaliere.
O întâlnire la Moscova, două versiuni despre același rol
Pe 12 august 2025, Michael Donald a participat la o întâlnire la Moscova cu reprezentanți ai rețelei A7. Omul de afaceri moldovean Ilan Șor, aflat sub sancțiuni, a prezentat atunci noua conducere a VexPay și l-a menționat pe Donald printre responsabilii platformei. Informația a fost relatată de presă la 5 octombrie 2026.
Donald confirmă că s-a aflat la întâlnire, însă respinge descrierea funcției sale. El spune că nu a fost angajat sau director al VexPay și că nu a acceptat să ocupe o asemenea poziție. Potrivit propriei versiuni, rolul său s-a limitat la consultanță pentru Processing KG, o companie de stat din Kârgâzstan, în chestiuni legate de plăți internaționale, acceptarea cardurilor bancare, Apple Pay și relația cu Visa.
Diferența dintre cele două relatări nu este doar o dispută de titluri. Un fost executiv al unei mari rețele de plăți poate oferi cunoștințe tehnice, contacte profesionale și experiență în procedurile de conformitate chiar și fără să dețină o funcție oficială. În același timp, o persoană prezentată drept membru al conducerii poate să nu aibă, în realitate, putere de decizie.
VexPay este legată formal de Processing KG, nu de A7, iar partea kârgâză neagă existența unui control extern asupra platformei. Totuși, o investigație publicată de The Insider a relatat că Ilan Șor și angajați ai A7 au participat la discuții privind structura proiectului, conturile, personalul și organizarea tehnică.
Aceste informații nu demonstrează că fiecare companie sau persoană care a intrat în contact cu VexPay a participat conștient la eludarea sancțiunilor. Ele fac însă relevantă întrebarea dacă platforma era doar un proiect local al Processing KG sau dacă deciziile sale importante erau influențate din afara Kârgâzstanului.
Ce valoare are legătura britanică
Donald este coproprietar al ImageNPay, o companie britanică de tehnologie financiară care s-a prezentat ca un proiect orientat spre tehnologie și sustenabilitate. Într-un sector în care băncile și partenerii verifică atent operatorii noi, înregistrarea în Regatul Unit și asocierea cu un fost manager Visa pot conferi unei platforme un profil mai familiar și mai credibil.
Această asociere nu dovedește, prin ea însăși, o încălcare a sancțiunilor de către ImageNPay sau Donald. De asemenea, informațiile disponibile nu arată că Visa ori Apple Pay ar fi autorizat VexPay să funcționeze ca alternativă la SWIFT sau că aceste companii ar fi sprijinit cu bună știință proiectul. Elementul important este mai restrâns: experiența occidentală și imaginea unei companii britanice pot fi utile unui proiect care încearcă să acceseze infrastructura internațională de plăți dintr-o jurisdicție terță.
Un specialist cu experiență în procesarea cardurilor, verificările de conformitate și integrarea serviciilor de plată poate ajuta la proiectarea unui nou produs financiar. Competența nu constituie dovada unei activități ilegale, dar explică de ce expertiza unor foști manageri ai marilor rețele de plăți poate fi căutată de operatori care încearcă să reconstruiască rute internaționale după impunerea sancțiunilor.
În același timp, o firmă înregistrată într-un stat occidental poate fi evaluată ca o entitate comercială independentă, chiar dacă finanțarea, deciziile tehnice, consultanții și relațiile strategice se află în mai multe țări. Pentru autorități, apar astfel întrebări mai dificile decât verificarea sediului sau a directorilor înscriși în registrul companiilor.
De la excluderea din SWIFT la rute de înlocuire
VexPay a apărut în contextul eforturilor Moscovei de a păstra canale de plată internaționale după ce principalele bănci rusești au fost excluse din părți ale infrastructurii financiare globale. Restricționarea accesului la SWIFT și sancțiunile sectoriale au determinat dezvoltarea unor rute alternative, bazate pe companii de tehnologie financiară, bănci intermediare și operatori din state terțe.
Una dintre structurile asociate acestui efort este A7. Rețeaua a fost creată împreună cu Promsvyazbank, bancă rusă controlată de stat și implicată în deservirea sectorului de apărare, precum și cu Ilan Șor, care se află sub sancțiuni. Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a calificat A7 drept „organizație criminală transnațională”.
Potrivit datelor citate în relatările despre rețea, prin structurile A7 au trecut peste 6,9 miliarde de dolari între sfârșitul anului 2024 și august 2025. Autoritățile americane au vorbit, într-un sens mai larg, despre zeci de miliarde de dolari procesați de rețea pentru a ocoli restricțiile internaționale. Aceste calificări și estimări provin de la autoritățile americane și din relatările bazate pe informațiile acestora; ele nu reprezintă o condamnare judecătorească a tuturor companiilor sau persoanelor care au avut contacte cu A7 ori VexPay.
După introducerea sancțiunilor împotriva A7, atenția s-ar fi deplasat către Kârgâzstan și proiectul VexPay. Pentru o rețea financiară, schimbarea jurisdicției poate fi mai simplă decât reconstruirea întregii infrastructuri. O altă companie, un nou cont sau un alt stat pot fi introduse între participanții inițiali și beneficiarul final, în timp ce cunoștințele tehnice și relațiile profesionale rămân aceleași.
De ce mai multe straturi complică verificarea
Privită separat, fiecare etapă a unei plăți internaționale poate semăna cu o operațiune comercială obișnuită. Clientul poate fi într-o țară, operatorul de plăți în Kârgâzstan, furnizorul tehnologic în Regatul Unit, iar banca intermediară într-o a treia jurisdicție. Legătura cu o rețea sancționată devine vizibilă abia când sunt comparate datele despre proprietari, consultanți, personal, finanțare, conturi și destinatarul final.
Această fragmentare îngreunează identificarea beneficiarului real. O companie poate părea independentă în registrele oficiale, în timp ce deciziile strategice sau tehnice sunt luate în altă parte. La fel, prezența unei firme occidentale sau a unui specialist cunoscut poate crește încrederea partenerilor fără să explice cine furnizează capitalul, cine conduce operațiunile și cine beneficiază de fluxurile financiare.
Pentru bănci și companiile de tehnologie financiară, riscurile sunt considerabile. O instituție care procesează fonduri legate de o rețea sancționată poate ajunge să fie investigată, să aibă conturi înghețate, să piardă accesul la relații de corespondent bancar sau să fie vizată de sancțiuni secundare. Tranzacțiile americane pot fi examinate de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine, cunoscut sub acronimul OFAC, iar firmele britanice pot intra în atenția Autorității pentru Conduită Financiară, FCA.
Existența acestor riscuri nu dovedește că o anumită bancă sau companie a încălcat deja regulile. În același mod, participarea la o întâlnire, activitatea de consultanță sau un contact profesional nu confirmă, de una singură, o afiliere secretă ori o activitate ilegală. Importanța acestor elemente apare atunci când ele se combină cu dovezi privind conturile, personalul, finanțarea, deciziile tehnice și controlul operațional.
De aceea, verificarea nu se poate opri la registrul companiilor. Autoritățile trebuie să stabilească cine a proiectat conturile și sistemele tehnice, cine a selectat angajații, cine a furnizat capitalul, cine a negociat cu rețelele internaționale de plată și cine a beneficiat în final de tranzacții.
Întrebarea care rămâne deschisă
Disputa privind rolul lui Michael Donald este, astfel, un indicator al unei probleme mai largi. Dacă el a fost doar consultant al Processing KG, prezentarea sa la Moscova ca membru al conducerii VexPay i-ar fi extins nejustificat poziția formală. Dacă a avut o influență operațională mai amplă, informațiile disponibile nu stabilesc care erau atribuțiile sale și cum au fost exercitate.
O incertitudine similară privește relația dintre VexPay, Processing KG și A7. Proprietatea formală indică o structură, în timp ce participarea relatată la discuții despre conturi, personal și tehnologie sugerează posibilitatea unei influențe dincolo de aceasta. Nu rezultă însă automat că influența a însemnat control efectiv.
VexPay arată cât de ușor poate o rețea financiară să își schimbe intermediarii și țările fără să își piardă complet capacitățile tehnice și profesionale. Pentru autorități, miza nu este doar identificarea următoarei companii din lanț, ci stabilirea celui care conduce lanțul și a beneficiarului real al banilor care circulă prin el.
