Un deputat din parlamentul landului german Brandenburg pregătește o vizită la Vitebsk, în Belarus, cu o delegație formată din reprezentanți ai mai multor partide și organizații. Călătoria ar urma să aibă loc între 6 și 11 noiembrie 2026, iar pentru aprilie 2027 este anunțată o deplasare similară în Rusia.
Sven Hornauf, ales din partea Alianței pentru Justiție Socială și Rațiune Economică (BSW), prezintă inițiativa drept o încercare de a relua legăturile dintre orașele germane și fostele lor orașe partenere din Belarus și Rusia. Dar, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, un format asociat în mod tradițional cu schimburile culturale și comunitare capătă o semnificație care depășește administrația locală.
Întrebarea centrală este dacă aceste contacte pot rămâne un canal între oameni sau dacă vor fi percepute și folosite ca un semnal de normalizare a relațiilor cu două regimuri autoritare, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină presiunea politică asupra Moscovei și Minskului.
O călătorie anunțată, nu încă realizată
Hornauf spune că delegația pentru Belarus ar putea avea între 30 și 40 de membri. Potrivit informațiilor prezentate de deputat, majoritatea nu ar aparține niciunui partid. Grupul ar putea include însă reprezentanți ai BSW, ai partidului Alternativa pentru Germania (AfD), ai Verzilor și ai unor organizații civice.
Componența finală, programul și instituțiile care ar urma să primească delegația nu sunt cunoscute. De asemenea, nu este clar ce orașe germane ar participa la eventuala reluare a parteneriatelor. Prin urmare, este vorba deocamdată despre un plan politic anunțat, nu despre o vizită diplomatică deja desfășurată.
Deutsche Welle a relatat despre aceste planuri la 5 octombrie 2026. Hornauf a spus că dorește să refacă relațiile de cooperare dintre localitățile germane și orașele lor partenere din Belarus și Rusia. El a descris obiectivul drept transmiterea „unui semnal în interesul înțelegerii între popoare” și restabilirea „contactelor regulate, direct la nivelul oamenilor”.
Relatarea Deutsche Welle despre vizitele planificate descrie inițiativa ca pe una aflată încă în faza de proiect.
De ce orașele înfrățite nu mai sunt doar o chestiune locală
Parteneriatele dintre orașe includ, de regulă, schimburi școlare, evenimente culturale, întâlniri sportive și contacte între instituții locale. Spre deosebire de relațiile oficiale dintre guverne, ele sunt prezentate ca forme de apropiere directă între comunități. În perioade de tensiune internațională, astfel de legături pot păstra un minim contact între societăți.
După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, numeroase municipalități germane au suspendat sau au încheiat parteneriatele cu orașe din Rusia și Belarus. Deciziile s-au înscris în reacția europeană mai largă la război și la alinierea strânsă a Belarusului la Moscova.
În acest context, reluarea unui parteneriat nu ar mai fi o simplă decizie administrativă sau culturală. Ea ar redeschide canale pe care multe orașe le-au închis tocmai din cauza războiului. Semnificația gestului ar depinde de instituțiile implicate, de nivelul oficial al întâlnirilor și de modul în care acestea ar fi prezentate public.
Un contact direct cu locuitorii Rusiei sau Belarusului nu înseamnă automat susținerea politicii guvernelor lor. Însă o delegație organizată de parlamentari aleși are o greutate diferită față de o întâlnire informală între asociații independente. Dacă vizitatorii ar fi primiți de autorități locale sau de instituții controlate de stat, întâlnirea ar putea dobândi o dimensiune politică pe care organizatorii nu o revendică neapărat.
Fotografiile de la primiri oficiale, declarațiile comune sau anunțurile privind refacerea unor legături între orașe ar putea fi folosite pentru a sugera că distanța politică a Europei față de Moscova și Minsk se reduce. Această posibilitate nu dovedește că participanții urmăresc în mod deliberat un asemenea rezultat. Riscul provine din formatul ales și din mediul politic în care ar avea loc vizitele.
Un punct de întâlnire între BSW și AfD
Inițiativa atrage atenția și prin posibila participare a unor reprezentanți ai BSW și AfD, două formațiuni care se află în tabere diferite în multe chestiuni de politică internă. Totuși, ambele au criticat, cu argumente și intensități diferite, anumite elemente ale politicii germane față de Rusia și ale sprijinului occidental pentru Ucraina.
O călătorie comună la Vitebsk și apoi în Rusia ar face vizibilă această convergență limitată. Organizatorii ar putea prezenta astfel inițiativa nu ca pe poziția unui singur partid, ci ca pe expresia unei dorințe mai largi de a restabili contactele directe cu Belarus și Rusia. Participarea unor persoane fără afiliere politică și a unor organizații civice ar întări această imagine.
Nu rezultă însă de aici existența unui bloc politic unitar. Majoritatea participanților ar urma să fie neafiliați politic, iar eventuala prezență a unor membri ai Verzilor ar face grupul și mai eterogen. În lipsa unei liste definitive, nu se poate presupune că toți cei care ar putea participa au aceleași motive sau obiective.
Semnificația politică a proiectului nu stă, așadar, într-o alianță completă între BSW și AfD, ci în faptul că formațiuni foarte diferite pot ajunge alături pe o temă precisă: dacă Germania ar trebui să păstreze distanța față de Moscova și Minsk sau să redeschidă canale de comunicare.
Contact direct sau semnal de normalizare?
Susținătorii vizitei pot argumenta că legăturile dintre orașe permit menținerea relațiilor dintre societăți, indiferent de acțiunile guvernelor. Există o diferență reală între schimburile dintre școli, cluburi sportive și asociații și relațiile oficiale dintre state.
În Rusia și Belarus, însă, instituțiile publice și contactele internaționale funcționează într-un mediu în care autoritățile controlează strict viața politică și modul în care sunt prezentate relațiile externe. În aceste condiții, vizita unor parlamentari germani poate fi prezentată de autoritățile gazdă ca dovadă că opoziția europeană față de politica lor slăbește.
Un asemenea efect de imagine nu dovedește că delegația ar acționa în numele unui guvern străin și nici că fiecare participant ar urmări aceeași agendă. El este o consecință posibilă a contextului. O întâlnire informală între organizații independente ar transmite un mesaj diferit de un eveniment cu autorități locale, instituții apropiate de stat sau declarații publice privind restabilirea unor parteneriate suspendate.
Pentru Germania și celelalte state membre ale Uniunii Europene, diferența este importantă. Poziția comună față de Rusia și Belarus nu se bazează doar pe sancțiuni și restricții diplomatice, ci și pe evitarea unor imagini care ar putea fi interpretate drept revenire la relații normale. Parteneriatele municipale nu sunt diplomație interstatală, dar pot influența percepția politică atunci când sunt reluate de parlamentari și prezentate public ca o alternativă la politica de distanțare.
Detaliile vor decide impactul
Rămân deschise mai multe întrebări: va pleca efectiv delegația, cine va face parte din ea, ce instituții va întâlni la Vitebsk și în Rusia și care municipalități germane vor susține reluarea legăturilor? Contează și gradul de oficializare. O inițiativă privată a unor parlamentari nu are aceeași greutate ca un acord adoptat de consiliile locale, iar o întâlnire civică nu transmite același mesaj ca un eveniment organizat de autorități.
Planurile lui Sven Hornauf readuc astfel parteneriatele dintre orașe într-o dispută națională despre limitele dialogului. Dacă vizitele vor avea loc, efectul lor nu va depinde doar de discursul despre înțelegerea dintre popoare, ci și de cei care îi vor primi pe delegați, de legăturile care vor fi oficial reluate și de felul în care Belarusul și Rusia vor folosi public aceste imagini.
