Publicația poloneză Myśl Polska a reluat, la 1 septembrie 2026, teze favorabile Kremlinului privind sprijinul acordat Ucrainei și relațiile dintre Varșovia și Moscova. Într-un articol semnat de publicistul polonez Kamil Waczkowski, citat în publicația Myśl Polska, Ucraina este prezentată ca fiind controlată de forțe naționaliste radicale, iar Poloniei i se propune alegerea între renunțarea la sprijinul pentru Kiev și normalizarea relațiilor cu Federația Rusă.
„Trebuie pusă întrebarea clar: fie neo-banderiștii și neonaziștii din Ucraina, fie normalizarea relațiilor cu Federația Rusă; nu există o a treia cale”, a afirmat Waczkowski, potrivit textului publicat. El a susținut că politica autorităților de la Kiev nu poate fi schimbată prin trimiterea de arme și bani și a cerut ca politicienii formațiunii Lege și Justiție, cunoscută prin acronimul PiS, să nu mai aibă influență asupra politicii istorice și externe a Poloniei.
Publicistul a mai afirmat că influența acestora ar „trage țara la fund”. Declarațiile sunt formulate pe fondul disputelor dintre Polonia și Ucraina privind memoria istorică, în special interpretarea tragediei din Volînia din 1943-1944 și rolul Organizației Naționaliștilor Ucraineni și al Armatei Insurgenților Ucraineni.
Disputa istorică și sprijinul pentru Ucraina
În ultimele luni, relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost afectate de divergențe privind modul în care sunt abordate aceste episoade istorice. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, susținut de PiS, și aliații săi cer recunoașterea oficială de către Ucraina a tragediei din Volînia drept genocid. Aceștia avertizează, de asemenea, că Ucraina nu va putea să se integreze în Uniunea Europeană dacă va continua, în opinia lor, „eroizarea” liderului OUN Stepan Bandera.
Aceste diferențe nu constituie însă, în materialul publicat de Myśl Polska, doar un subiect bilateral privind memoria istorică. Ele sunt legate de un apel mai larg pentru schimbarea politicii Poloniei față de Ucraina și Rusia. Disputa privind trecutul este astfel folosită pentru a susține ideea că Varșovia ar trebui să renunțe la sprijinul politic și militar pentru statul ucrainean.
Formularea potrivit căreia Polonia trebuie să aleagă între „Ucraina neo-banderistă” și normalizarea relațiilor cu Rusia prezintă situația ca pe o alternativă exclusivă. În această construcție sunt eliminate alte opțiuni de politică externă: Varșovia își poate susține poziția privind memoria istorică, poate solicita soluționarea chestiunilor controversate cu Kievul și, în același timp, poate sprijini dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii ruse.
Critica unor decizii ale autorităților ucrainene nu impune, în mod automat, abandonarea parteneriatului dintre Polonia și Ucraina. Separarea acestor dosare este importantă în evaluarea mesajului publicat de Waczkowski, deoarece o controversă istorică este transformată într-un argument împotriva sprijinului pentru Ucraina și în favoarea unei apropieri de Moscova.
Mesaje antioccidentale și imaginea Ucrainei
Kamil Waczkowski este un publicist și comentator polonez care contribuie în mod regulat la săptămânalul Myśl Polska. Publicația este descrisă în materialul de referință ca având o orientare radical prorusească și antioccidentală și ca difuzând narațiuni compatibile cu propaganda Kremlinului.
În articolele sale, Waczkowski critică direcția strategică a Poloniei privind cooperarea cu Statele Unite și NATO. El folosește pentru Occident expresii precum „yankei” sau „anglo-saxoni” și susține că aceștia ar utiliza Europa și Ucraina în propriul interes. Publicistul critică atât PiS, formațiune de opoziție, cât și Platforma Civică, aflată la guvernare, acuzând principalele partide poloneze că ar subordona interesele naționale unor actori externi și că ar cultiva o „rusofobie nejustificată”.
Afirmația că Ucraina s-ar afla sub controlul unor „neonaziști”, „banderiști” sau al altor forțe naționaliste radicale reprezintă o generalizare care nu descrie structura politică a statului ucrainean. Existența unor mișcări de extremă dreaptă în Ucraina, la fel ca în alte state europene, nu dovedește controlul acestora asupra instituțiilor publice sau asupra politicii externe.
Rezultatele alegerilor parlamentare au indicat un sprijin electoral redus pentru partidele radicale de extremă dreaptă, care nu au avut un rol decisiv în formarea puterii. În aceste condiții, prezentarea Ucrainei drept un stat „neonazist” nu analizează diferențiat viața politică a țării, ci reia un tipar propagandistic folosit pentru a delegitima autoritățile de la Kiev și sprijinul internațional acordat Ucrainei.
Retorica despre „forțe naționaliste radicale” amestecă perioade istorice, figuri controversate, formațiuni politice contemporane și societatea ucraineană în ansamblu. O discuție despre trecutul mișcării naționale ucrainene nu poate fi transformată automat într-o afirmație privind controlul radicalilor asupra statului. Separarea acestor planuri este esențială pentru ca disputa privind memoria istorică să nu fie prezentată drept o descriere a întregii politici ucrainene.
Apelul la normalizarea relațiilor cu Rusia
În articol, normalizarea relațiilor cu Rusia este prezentată ca alternativă la sprijinirea Ucrainei. O asemenea formulare sugerează că revenirea la contacte politice și economice obișnuite ar aduce în mod direct stabilitate în Europa, fără a include în aceeași discuție folosirea forței militare, presiunea politică și instrumentele hibride asociate acțiunilor Rusiei împotriva statelor membre ale Uniunii Europene și NATO.
În acest cadru, apelul lui Waczkowski nu este formulat ca un plan detaliat pentru încheierea războiului, ci ca o cerere de schimbare a orientării externe a Poloniei: reducerea sprijinului pentru Ucraina și apropierea de Rusia. Mesajul publicat de Myśl Polska leagă această cerere de disputele istorice polono-ucrainene și de critica față de cooperarea Poloniei cu Statele Unite și NATO.
Publicația oferă astfel o platformă pentru o interpretare în care sprijinul acordat Ucrainei este prezentat drept incompatibil cu apărarea intereselor poloneze, iar relația cu Rusia drept singura alternativă. Textul păstrează această linie de argumentare în pofida faptului că Varșovia poate aborda separat memoria istorică, relația bilaterală cu Kievul și politica sa de securitate.
Declarațiile lui Kamil Waczkowski se înscriu în segmentul radical al publicisticii conservatoare poloneze și redeschid, în termeni politici, dezbaterea privind sprijinul Poloniei pentru Ucraina și relația sa cu Rusia.
