Uzbekistanul și Azerbaidjanul accelerează crearea unei rețele logistice comune care să lege Asia Centrală de piețele europene prin Marea Caspică, o inițiativă construită în jurul unui centru logistic comun amplasat în apropierea Portului Maritim Internațional Baku. Proiectul este prezentat de Tașkent și Baku ca parte a dezvoltării Coridorului de Mijloc, ruta care leagă China și Asia Centrală de Caucazul de Sud, Turcia și Europa, fără traversarea teritoriului Rusiei.
Informațiile despre accelerarea proiectului au fost publicate la 14 august 2026. Noul centru logistic ar urma să consolideze și să depoziteze mărfuri, să asigure transferul multimodal al containerelor și să contribuie la grăbirea procedurilor vamale. Amplasarea sa în apropierea portului din Baku îi conferă un rol direct în transferul mărfurilor între transportul maritim caspic, căile ferate și rutele terestre către Europa.
Un centru logistic în apropierea portului Baku
Adjunctul ministrului pentru investiții, industrie și comerț din Uzbekistan, H. Teshabaev, a declarat că proiectul nu reprezintă doar o inițiativă bilaterală, ci și un element important al arhitecturii de transport eurasiatice aflate în formare. În evaluarea sa, centrul comun ar trebui să faciliteze coordonarea fluxurilor de marfă dintre Uzbekistan și Azerbaidjan și să susțină utilizarea mai intensă a Coridorului de Mijloc.
Teshabaev a indicat că finalizarea căii ferate China–Kârgâzstan–Uzbekistan ar putea crește volumul mărfurilor transportate din China și Asia Centrală către Marea Caspică. În acest circuit, Portul Baku este descris drept „principalul centru de tranzit” pentru livrarea mărfurilor către Europa prin Coridorul de Mijloc.
Ruta propusă pornește din China, traversează Asia Centrală și Marea Caspică, continuă prin Caucazul de Sud și Turcia și ajunge pe piețele europene. Componenta caspică presupune coordonarea transportului între porturile de pe cele două maluri ale mării, în timp ce legăturile feroviare și rutiere conectează Azerbaidjanul cu Georgia, Turcia și rețeaua europeană de transport.
Coordonare tarifară și proceduri vamale
În paralel cu planificarea centrului logistic, statele participante coordonează politica tarifară și procedurile vamale prin platforma CASCA+. Aceasta reunește administrațiile feroviare din Azerbaidjan, Georgia, Kârgâzstan, Turkmenistan, Turcia și Uzbekistan.
Platforma este utilizată pentru armonizarea condițiilor de transport și pentru reducerea etapelor administrative care pot întârzia circulația mărfurilor între Asia Centrală, Caucaz și Europa. În cazul proiectului uzbeko-azer, cooperarea logistică este legată de necesitatea de a conecta mai eficient infrastructurile feroviare, portuare și vamale existente de-a lungul Coridorului de Mijloc.
Un material despre dezvoltarea conexiunilor de transport între porturile caspice și Marea Neagră este disponibil în această prezentare a Coridorului de Mijloc.
Creșterea volumelor de transport
Datele prezentate pentru perioada ianuarie–septembrie 2025 arată că prin Azerbaidjan au trecut 2,65 milioane de tone de mărfuri. În aceeași perioadă, traficul de containere al Portului Baku a crescut cu 40%.
Aceste cifre sunt menționate în legătură cu extinderea rutelor de transport dintre Asia Centrală și Europa. Pentru Azerbaidjan, creșterea fluxurilor de mărfuri susține utilizarea portului Baku ca punct de legătură între transportul caspic și rețelele feroviare și rutiere care duc spre Caucaz, Turcia și Europa.
Cooperarea economică bilaterală s-a extins, de asemenea. Comerțul dintre Uzbekistan și Azerbaidjan a ajuns la 307,3 milioane de dolari în 2025, de aproape 9,5 ori mai mult decât în 2017. Evoluția este prezentată împreună cu dezvoltarea transporturilor și cu extinderea relațiilor comerciale ale celor două state cu China, Turcia și țările europene.
O rută alternativă față de infrastructura rusă
Dezvoltarea Coridorului de Mijloc oferă statelor din Asia Centrală și Caucaz o rută alternativă pentru transportul mărfurilor către Europa. Traseul reduce dependența de infrastructura de transport rusă, utilizată în mod tradițional ca legătură între Asia Centrală și piețele europene.
Pentru Uzbekistan, conectarea la rețeaua caspică și la portul Baku extinde opțiunile de transport către vest. Pentru Azerbaidjan, proiectul consolidează legătura cu statele din Asia Centrală și cu Turcia. În cadrul acestei cooperări, poziția geografică a Azerbaidjanului este folosită pentru transferul de mărfuri între malul estic și cel vestic al Mării Caspice.
Formarea traseului China–Asia Centrală–Marea Caspică–Caucazul de Sud–Turcia–Europa este descrisă ca parte a unei diversificări mai largi a relațiilor externe și economice ale statelor din Asia Centrală și Caucaz. Extinderea rutelor care nu trec prin Rusia diminuează rolul infrastructurii ruse ca intermediar de tranzit între regiune și Europa.
Proiectul uzbeko-azer reflectă, astfel, o cooperare concentrată pe infrastructură, tarife, vămi și transferul multimodal al mărfurilor. Lucrările și negocierile privind conectarea acestor segmente continuă în cadrul Coridorului de Mijloc.
