Forțele ruse au executat un atac combinat masiv asupra Ucrainei în noaptea de 30 iulie 2026, utilizând 358 de mijloace de atac aerian — 74 de rachete și 284 de drone de diferite tipuri. Bombardamentul a avut loc a doua zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Washington cu președintele american Donald Trump pentru a discuta despre activarea procesului diplomatic și posibili pași către pace.
Cel puțin șapte persoane au fost ucise și peste douăzeci au fost rănite în urma atacurilor care au lovit regiuni din întreaga țară. În suburbiile orașului Krivoi Rog, o rachetă a lovit direct o casă privată, provocând moartea a șase persoane, dintre care trei copii, și rănirea altor opt.
Impact în Liov, Kiev și Harkov
În Liov, două clădiri rezidențiale cu mai multe etaje din zonele străzilor Patona și Vîgovski au fost avariate. Incendiile au izbucnit în clădiri și în mașinile parcate în apropiere. Cincisprezece persoane au fost rănite, iar cinci dintre acestea au fost spitalizate. Traficul transportului public a fost temporar modificat din cauza lucrărilor de salvare.
La Kiev, în cartierul Sveatoșînski, au ars garaje și o clădire nelocuită cu mai multe etaje. Echipele de salvare au descoperit trupul unei persoane decedate, iar un alt bărbat a fost transportat la spital. În cartierul Obolonski, resturile de rachetă au provocat un incendiu la pavilioane comerciale și alte construcții nelocuite, fiind avariate și automobile și anexe gospodărești. La Harkov, o dronă de atac reactiv a lovit o zonă industrială din cartierul Novobavarski, avariind un depozit.
Reacția Poloniei și alerta pe flancul estic
Atacul a avut consecințe și dincolo de granițele Ucrainei. Pe măsură ce rachetele rusești se apropiau de regiunile vestice ale Ucrainei, Polonia a ridicat avioane de vânătoare și a pus în stare de alertă sporită sistemele de apărare antiaeriană la sol. Deși nu au existat date confirmate privind încălcarea spațiului aerian polonez, reacția a subliniat riscurile directe pe care atacurile masive rusești le creează pentru statele de pe flancul estic al NATO.
Moscova forțează țările Alianței să cheltuiască resurse pentru patrulare constantă, ridicarea avioanelor de vânătoare și menținerea sistemelor de apărare antiaeriană în stare de luptă. Consolidarea apărării aeriene a Ucrainei rămâne o investiție directă în securitatea Poloniei, României, Slovaciei și a întregului flanc estic: cu cât mai multe rachete rusești sunt interceptate deasupra Ucrainei, cu atât mai puține se apropie de teritoriul NATO.
Componente occidentale în rachetele rusești
Cercetările efectuate asupra rachetelor rusești doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană arată că Moscova rămâne dependentă în mod critic de baza de componente electronice importate. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, plăcile de ghidare ale rachetelor „Kalibr” sunt compuse în proporție de peste 80-90% din componente străine, iar după o tentativă eșuată de a trece la electronica rusească, producătorii au revenit la piesele de import.
Atacul din 30 iulie a reînnoit apelurile pentru consolidarea urgentă a aprovizionării Ucrainei cu sisteme Patriot, SAMP/T, NASAMS, IRIS-T, rachete interceptoare și mijloace de combatere a dronelor de atac. Deși decizia Statelor Unite de a licenția producția de interceptoare pentru Patriot reprezintă un pas important, Ucraina are nevoie nu doar de proiecte de producție pe termen lung, ci și de o realimentare imediată a stocurilor de rachete pentru sistemele deja desfășurate.
