Plafonarea sporurilor și includerea acestora în salariul de bază reprezintă o reformă majoră în noua Lege a salarizării, iar aceasta a fost asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în schimbul a peste 700 de milioane de euro. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că, deși măsura ar putea aduce mai multă predictibilitate, promisiunea Guvernului că veniturile nu vor scădea este „hazardată”.
Reforma salarizării în sectorul public preconizează o plafonare drastică a sporurilor, fiind promovată de Comisia Europeană ca un pas către alinierea la standardele altor state membre unde veniturile nu depind de alocații discreționare. Totuși, implementarea ei stârnește controverse, în special în ceea ce privește eventualele scăderi salariale.
Adrian Negrescu a afirmat: „Legea salarizării aduce, în primul rând, predictibilitate atât pentru angajați, cât și pentru viitoarele guverne din următorii cinci ani, stabilind un nivel clar al salariilor, ceea ce asigură o planificare a cheltuielilor publice.”
Negrescu a explicat că salariile vor deveni fixe, nu vor mai depinde de deciziile arbitrare ale superiorilor, iar sistemul discreționar va fi înlocuit cu o grilă transparentă, ceea ce va permite o mai bună preconizare a veniturilor pentru toți angajații din sectorul bugetar.
Totodată, Negrescu a evidențiat nemulțumirile sindicale față de nerespectarea promisiunii Guvernului. „Sindicii contestă faptul că venitul total nu va scădea, chiar dacă sporurile vor fi tăiate. Această promisiune a fost hazardată, mai ales că ne împrumutăm pentru a plăti salariile, iar în cazul unei crize financiare, s-ar putea ajunge la tăierea salariilor.”
La nivel juridic, Curtea de Apel București a admis, marți, cererea de ordonanță președințială depusă de Federația Națională Sanitas împotriva Ministerului Muncii, ceea ce implică faptul că proiectul legii nu mai poate fi introdus în Parlament, având în vedere nelegalitatea procesului de consultare a sindicatelor. Decizia obligă statul să reia negocierile oficiale cu acestea.
Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Rae, a subliniat disponibilitatea sindicatului de a continua discuțiile, cu condiția respectării unor „linii roșii”. Acestea includ limitarea procentuală a personalului eligibil pentru sporuri, afectând aproximativ 30% din angajații din Sănătate.
Sindicatele din Educație își exprimă, de asemenea, nemulțumirile privind proiectul noii legi a salarizării, argumentând că nu se respectă promisiunile guvernamentale. Ei subliniază că salariul debutantului ar fi trebuit să fie echivalent cu cel al unui medic specialist, un obiectiv nereușit prin actualul proiect.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a declarat că este preferabil ca România să piardă fondurile europene din PNRR decât să adopte o lege care ar putea genera haos și nemulțumiri profunde în rândul cadrelor didactice.
„Pierderile financiare sunt preferabile acestei legi, care ar putea determina proteste ample și o grevă generală, afectând grav sectorul bugetar și Educația.”
Aceste dezbateri subliniază provocările majore în implementarea noii legi a salarizării, pe fondul așteptărilor și angajamentelor venite din partea Guvernului.
