România folosește avioane F-16 pentru a doborî dronele provenite din războiul ruso-ucrainean, din lipsa unor sisteme mai viabile economic, conform specialiștilor consultați de G4Media. Sistemele cu costuri de utilizare reduse, precum Merops sau Mistral, nu sunt suficient de disponibile pentru a fi eficiente, fiind blocate de legislație sau nefiind livrate încă.
În ultimele zile, România a reușit să doboare, în trei zile consecutive, trei drone care i-au încălcat spațiul aerian, folosind un avion F-16 și rachete aer-aer AIM-9X Sidewinder, fiecare rachetă având un cost de aproximativ 1 milion de dolari, pentru a neutraliza dronele, estimat a costa între 50.000 și 100.000 de dolari, în funcție de variantă.
Analizând deciziile economice, specialiștii subliniază că aceste operațiuni nu sunt sustenabile pe termen lung, deoarece România dispune de un stoc limitat de rachete AIM-9X Sidewinder. Această aeronavă este utilizată datorită experienței piloților și a personalului de susținere. Conform unor analiști, distrugerea unui obiectiv strategic de către o dronă, fie că este accidentală sau nu, ar avea costuri mult mai mari decât cele ale operațiunilor desfășurate cu F-16.
Există provocări în adoptarea sistemelor anti-dronă mai moderne, precum Merops, care necesită timp pentru a dezvolta proceduri de operare. Aceste sisteme sunt disponibile în număr mic, cum ar fi tunurile antiaeriene mobile Gepard. Generalul-maior (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, a observat că implementarea sistemului anti-dronă american MEROPS este insuficientă.
Piedicile legislative limitează, de asemenea, amplasarea sistemelor de apărare pe terenuri private. Alte sisteme comandate de România, precum Skynex și Skyranger, vor fi livrate abia anul viitor, când natura amenințărilor ar putea fi diferită, iar unele capabilități pot necesita modernizări chiar la livrare.
O dezbatere publică în jurul pilotului român care a distrus primele două drone cu F-16 are loc în prezent, unii considerând că acesta merită o decorare pentru creșterea încrederii în Armata României. Alții susțin că pilotul și-a îndeplinit datoria, similar cu un jurnalist care își îndeplinește sarcinile de serviciu.
Dobanarea dronelor de dimensiuni mici cu un avion supersonic este o operațiune complexă, piloții italieni de Eurofighter Typhoon având dificultăți în a neutraliza o dronă în anterioara misiune. Interceptarea dronelor Shahed cu F-16 este complicată din cauza vitezei reduse și a zborului la altitudine joasă, care periclitează avionul. Amprenta radar minimă a dronelor îngreunează ghidajul rachetelor infraroșu.
Generalul Toma a menționat că decorarea pilotului ar trebui să recunoască o realizare profesională deosebită, iar condițiile speciale ale misiunii nu au fost cele pentru care s-a pregătit. De asemenea, a subliniat riscurile asumate în executarea unei astfel de angajări.
În ceea ce privește acțiunile Rusiei, aceasta trimite drone în România ca parte a războiului hibrid contra Bucureștiului și altor aliați ai Kievului. Aceste incursiuni generează anxietate în societate și erodează încrederea în capacitatea de apărare a României, caracterizată ca o verigă slabă pe flancul estic al NATO, punând în pericol capacitatea de descurajare a alianței.
Generalul Toma a adăugat că aceste drone ar putea fi utilizate de Rusia pentru a obține informații despre sistemul de apărare antiaeriană al României.
În urma incidentelor grave cu drone rusești pe teritoriul României, autoritățile au adoptat o reacție diplomatică fermă. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească s-a prăbușit pe o clădire din Galați, provocând o explozie. Ca răspuns, Ministerul Afacerilor Externe a decis închiderea Consulatului General al Rusiei la Constanța și reducerea personalului diplomatic rus la București, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru a primi o notă de protest.
România a sesizat, de asemenea, Consiliul de Securitate al ONU, obținând sprijinul a 56 de țări și convocând alianța NATO pentru întărirea apărării aeriene. CSAT a condamnat atacul și a accelerat achiziția sistemelor antidronă, actualizând cadrul legislativ pentru neutralizarea țintelor neautorizate, marcând cea mai puternică ripostă a României față de Rusia de la începutul conflictului.