Rusia desfășoară o campanie denumită „Faza zero”, menită să creeze condițiile pentru operațiuni sub steag fals împotriva statelor de pe flancul estic al NATO – Polonia, țările baltice, Finlanda și România – cu ajutorul dronelor ucrainene capturate, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) și unui avertisment lansat de ministrul polonez al apărării.
Ministrul Vladislav Kosiniak-Kamyș a declarat că Rusia ar putea folosi dronele ucrainene interceptate pentru atacuri sub steag fals, iar această amenințare a fost semnalată și de partenerii din statele baltice, Finlanda și România. „Această amenințare privește întregul flanc estic al NATO”, a subliniat oficialul polonez.
Doar în ultima săptămână, avioane de vânătoare poloneze și suedeze au fost ridicate de trei ori pentru a intercepta aeronave rusești deasupra Mării Baltice. Totodată, Polonia se confruntă constant cu atacuri cibernetice, încercări de perturbare a infrastructurii critice și bruiaj al semnalelor GPS – acțiuni care, potrivit ministrului, demonstrează că Moscova nu renunță la tactica destabilizării hibride.
Campania „Faza zero” și dronele capturate
Scenariul descris de analiști prevede că Rusia, care deține un număr semnificativ de drone ucrainene capturate, le-ar putea lansa din enclava Kaliningrad sau de pe teritoriul Belarusului, de la o distanță minimă față de țările vizate. Operațiunea urmărește să creeze confuzie asupra sursei atacului și să pună sub semnul întrebării capacitatea Alianței de a reacționa unitar.
Risc pentru imaginea Ucrainei
O altă dimensiune a campaniei vizează producerea unui pretext informațional pentru a acuza Kievul de „incidente” sau „lovituri accidentale” pe teritoriul unor state NATO. Un astfel de scenariu ar putea fi folosit de Moscova pentru a submina sprijinul occidental pentru Ucraina și pentru a polariza dezbaterea publică din țările aliate.
Presiune hibridă constantă
În ultimii trei ani, statele de pe flancul estic s-au confruntat cu o succesiune de acțiuni hibride – de la întreruperi ale semnalului GPS care afectează aviația civilă și transporturile, până la sabotaje și atacuri cibernetice asupra infrastructurii energetice. Aceste incidente sunt calibrate pentru a rămâne sub pragul unui conflict deschis, dar au potențialul de a provoca haos prelungit și daune economice majore.
Aliații est-europeni au cerut definirea unor „linii roșii” clare și stabilirea unui mecanism de ripostă imediată, inclusiv doborârea automată a dronelor neidentificate care pătrund în spațiul aerian al NATO, pentru a descuraja escaladarea.