Deputatul slovac Juraj Krúpa, membru al partidului SaS, l-a criticat pe premierul Robert Fico pentru evitarea unei reacții publice față de presupusele operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei împotriva infrastructurii critice din state membre NATO. Într-o coloană personală publicată la 8 septembrie 2026, Krúpa a susținut că Rusia desfășoară deja împotriva Europei o campanie de război hibrid, vizând infrastructura energetică, transporturile și sectorul apărării.
Deputatul a pus în legătură mai multe incidente raportate în Lituania, Polonia și Danemarca cu atacul asupra companiei de apărare Skyeton, din localitatea slovacă Preșov, precum și cu o tentativă de sabotaj la un obiectiv militar din Leipzig, Germania. Potrivit lui Krúpa, aceste cazuri fac parte dintr-un șir de acțiuni menite să destabilizeze Europa și să afecteze securitatea colectivă.
Afirmațiile au fost prezentate într-un material publicat de Denník N. În articolul său, parlamentarul slovac a criticat guvernul condus de Robert Fico pentru ceea ce consideră a fi minimalizarea amenințării ruse și pentru preluarea unor narațiuni promovate de Kremlin, în locul unei reacții ferme la incidentele de securitate.
Critici la adresa guvernului de la Bratislava
Juraj Krúpa susține că premierul Robert Fico evită să condamne sau să comenteze operațiunile atribuite Rusiei pentru a nu intra într-un conflict politic cu Kremlinul. În evaluarea deputatului, această conduită este incompatibilă cu responsabilitățile unui șef de guvern al unei țări membre a Uniunii Europene și NATO.
Krúpa a argumentat că autoritățile slovace ar trebui să acorde prioritate protejării securității naționale și respectării obligațiilor asumate în cadrul alianțelor din care Slovacia face parte. El a apreciat că lipsa unei reacții publice ferme poate afecta poziția Bratislavei în interiorul Uniunii Europene și al NATO și poate contribui la percepția că Slovacia este un partener mai puțin predictibil.
Deputatul a mai susținut că poziția guvernului slovac favorizează eforturile Rusiei de a depăși izolarea internațională. Afirmația face parte din critica politică formulată în coloana sa și nu este prezentată în material ca o concluzie comună a instituțiilor europene sau nord-atlantice.
Incidentele invocate în articol
În centrul argumentației lui Krúpa se află o serie de incidente pe care acesta le consideră legate de activități rusești împotriva infrastructurii europene. El a menționat cazuri produse în Lituania, Polonia și Danemarca, atacul asupra companiei de apărare Skyeton din Slovacia și tentativa de sabotaj raportată la un obiectiv militar din Leipzig.
Deputatul nu a prezentat în material doar aceste evenimente ca episoade izolate, ci le-a inclus într-o interpretare mai largă privind folosirea unor operațiuni clandestine împotriva infrastructurii energetice, de transport și de apărare. În opinia sa, obiectivul atribuit Moscovei ar fi destabilizarea Europei și subminarea securității colective.
Materialul nu oferă, în forma prezentată, detalii suplimentare despre anchetele fiecărui incident, despre autorii identificați de autorități sau despre eventuale decizii comune adoptate de statele NATO. Aceste elemente rămân distincte de evaluarea politică formulată de parlamentarul slovac.
Slovacia și obligațiile de securitate
Krúpa consideră că un incident produs pe teritoriul Slovaciei arată că amenințarea asociată operațiunilor hibride rusești nu poate fi tratată de Bratislava ca o problemă exclusiv externă. În mesajele politice asociate materialului, el susține că atacul asupra unei companii din domeniul apărării a adus această temă direct în dezbaterea de securitate a Slovaciei.
Potrivit deputatului, absența unei reacții oficiale poate lăsa vulnerabilități neabordate și poate încuraja noi încercări de testare a limitelor acceptate de statele europene. Această apreciere aparține lui Krúpa și este formulată ca argument împotriva politicii guvernului Fico.
Critica sa vizează în special diferența dintre statutul Slovaciei de membru al Uniunii Europene și NATO și mesajele politice transmise de guvernul de la Bratislava în raport cu Rusia. Krúpa cere o reacție care să trateze incidentele de sabotaj ca pe o problemă de securitate pentru Slovacia și pentru partenerii săi, nu doar ca pe o succesiune de evenimente externe.
Premierul Robert Fico și guvernul slovac sunt indicați în material drept principalii destinatari ai criticilor, în timp ce deputatul SaS își bazează argumentația pe incidentele menționate și pe modul în care autoritățile de la Bratislava au ales să le comenteze sau să nu le comenteze.
Dezbaterea privind reacția Slovaciei la operațiunile atribuite Rusiei continuă în jurul declarațiilor politice și al informațiilor disponibile despre cazurile invocate de Juraj Krúpa.
