Marile companii din industria textilă și a confecțiilor din Uniunea Europeană nu mai au voie, începând de astăzi, să distrugă hainele, încălțămintea și accesoriile nevândute. Noua măsură, adoptată pentru reducerea risipei și a impactului asupra mediului, obligă firmele să găsească alternative precum revânzarea, recondiționarea sau donațiile, iar aceasta va avea efecte inclusiv asupra companiilor din România.
Noile norme europene care reglementează gestionarea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor vestimentare și a încălțămintei nevândute au intrat în vigoare începând de duminică, marcând o schimbare importantă pentru protecția mediului.
Companiile care doresc să distrugă articolele de îmbrăcăminte nevândute vor putea face acest lucru doar în anumite situații, „de exemplu, din motive de siguranţă sau în cazul deteriorării produsului”, a relatat News.ro.
În plus, acestea vor trebui să declare „volumele de bunuri de consum nevândute pe care le elimină”, într-un format standardizat, începând din februarie 2027.
Producătorii sunt încurajați de Comisia Europeană să-și gestioneze mai bine stocurile, „să proceseze retururile și să exploreze soluții alternative, precum revânzarea, recondiționarea, donațiile sau reutilizarea”, conform unui comunicat al Comisiei Europene, datând din februarie 2025. Aceste obligații vor fi extinse, într-o a doua etapă, la IMM-uri, începând cu iulie 2030.
O risipă costisitoare pentru mediu
Conform Bruxelles-ului, aceste reguli au rolul de a limita cantitatea de deșeuri produse anual. Situația este îngrijorătoare: „În fiecare an, în Europa, se estimează că între 4 și 9% din articolele textile nevândute sunt distruse înainte chiar de a fi purtate. Această risipă generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, adică un volum aproape echivalent cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021”, afirmă Comisia.
În Franța, este deja interzisă aruncarea produselor nealimentare noi destinate vânzării care nu s-au vândut, acestea trebuind reutilizate sau donate.
Problema afectează întregul continent, iar în Germania, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate anual, conform datelor Bruxelles-ului.
Efectele pentru companiile din România
Măsura completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și va avea un impact semnificativ asupra companiilor active, inclusiv din piața românească.
Regula a intrat în vigoare pe 19 iulie, de la această dată companiile mari neavând voie să distrugă produse textile și de încălțăminte nevândute, iar pentru întreprinderile mijlocii, obligația va deveni efectivă din 2030.
Companiile sunt deja obligate să raporteze volumele de produse distruse și motivele distrugerii, iar din februarie 2027 acest lucru se va face într-un format standardizat la nivel european, conform unui document publicat pe site-ul Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov. Distrugerea trebuie să rămână soluția de ultimă instanță, iar reciclarea este preferată eliminării sau valorificării energetice.
Pentru fiecare caz de derogare, operatorii economici trebuie să păstreze documentație justificativă timp de cinci ani, inclusiv rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donație sau documente privind drepturile de proprietate intelectuală. Cerințele sunt, în mare parte, aliniate cu obligațiile deja existente în domenii precum siguranța produselor, REACH sau supravegherea pieței, se precizează în document.
În același timp, firmele trebuie să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deșeurilor, pentru a permite o sortare mai eficientă și o valorificare superioară a materialelor, conform documentului.
„Pentru sectorul românesc de textile, fashion și retail – unde presiunea pe costuri este ridicată – noile reguli pot părea o povară suplimentară. Pe termen mediu și lung însă, ele pot genera avantaje competitive clare: stimularea controlului calității, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor și dezvoltarea de parteneriate cu economia socială. Companiile care investesc din timp în revânzare, recondiționare, donații sau modele circulare vor fi mai bine poziționate nu doar din punct de vedere al conformării, ci și al reputației și accesului la consumatori tot mai sensibili la criteriile ESG”, se subliniază în document.