Consilierul prezidenţial Valentin Naumescu avertizează că vor urma negocieri dificile în Uniunea Europeană, deoarece mai multe state, inclusiv România, solicită menţinerea finanţării Politicii de coeziune și a Politicii agricole comune în noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. În schimb, Germania și alte cinci țări cer reducerea acestor fonduri. „Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi semnificative dacă nu se va ajunge la un acord asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului curent”, a declarat Naumescu.
Naumescu a subliniat că preşedintele României și președinta Consiliului de Miniștri al Italiei au coordonat redactarea unei scrisori din partea celor 17 state membre ale Grupului Prietenii Coeziunii, adresată Preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE, prin care se cere menţinerea finanţării poliitcii de coeziune și a celei agricole comune în noul cadru financiar multianual.
În următoarele zile, înainte de Consiliul European din 15-16 octombrie, Irlanda va anunţa un cadru de negociere revizuit, conform lui Naumescu.
Un grup de șase state, inclusiv Germania, dorește o reducere a proiectului iniţial al Comisiei Europene din vara anului 2025, „cu sute de miliarde de Euro”. Negocierile se vor desfăşura în cadrul a cel puţin trei Consilii Europene programate până în decembrie, cu speranţa de a obţine un acord al celor 27 de lideri din UE bazat pe un compromis rezonabil.
„Riscurile de discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 sunt semnificative, în absenţa unui acord asupra CFM până la finalul anului, astfel încât în 2027 să fie adoptată legislaţia necesară”, a mai adăugat Naumescu.
Anul 2027 va fi un an electoral important în UE, cu alegeri în patru state cu economii mari: Franţa, Italia, Spania și Polonia. Naumescu a menționat că, fără un compromis în decembrie 2026, următoarea „fereastră de oportunitate” ar putea apărea abia în toamna lui 2027.
Grupul Prietenii Coeziunii va organiza o întâlnire informală de coordonare înainte de Consiliul European din 15-16 octombrie. Șaptesprezece guverne ale UE, inclusiv România, au avertizat public împotriva reducerilor fondurilor destinate agriculturii și plății regionale, criticând poziţia Germaniei în negocieri.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele român Nicuşor Dan vor coordona o reuniune informală a statelor afectate în marja Consiliului European. Cadrul financiar multianual (CFM) finanţează subvenţiile agricole, ajutoarele pentru dezvoltare şi este una dintre cele mai dificile negocieri în cadrul UE.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, cu redirecţionări semnificative de fonduri de la agricultură și politica de coeziune către noi priorităţi, cum ar fi apărarea și competitivitatea.
Grupul Prietenii Coeziunii a avertizat că reducerile suplimentare în domeniul agriculturii și coeziunii „nu ar face decât să slăbească bugetul și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”. Guvernele UE au un termen urgent pentru a ajunge la un acord final până la sfârşitul anului, înainte ca alegerile din Franţa, Polonia și Italia să ameninţe procesul de negociere.
O chestiune delicată în cadrul discuțiilor este introducerea unor noi taxe la nivelul UE pentru finanţarea bugetului, Comisia propunând cinci noi taxe estimate să genereze 66 de miliarde de euro pe an. Pachetul fiscal este susţinut de Franţa, dar a fost contestat de mai multe guverne naţionale.
Cele 17 ţări au solicitat în scrisoare ca noile resurse proprii „să fie autentice, echitabile, simple și neregresive”. De asemenea, acestea au reiterat apelurile de amânare a rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19, estimate la 25 de miliarde de euro pe an, și s-au opus reducerilor bugetare pentru ţările mai bogate, cunoscute sub denumirea de „rabaturi”.
