Rusia intenționează să aloce 59,58 miliarde de ruble în perioada 2027–2029 pentru sistemele care filtrează traficul de internet, limitează serviciile digitale și împiedică folosirea rețelelor VPN. Propunerea ar dubla aproape finanțarea prevăzută anterior pentru principala infrastructură automată de control al internetului, chiar în condițiile unui buget federal deficitar.
Cifrele au apărut în relatări publicate în septembrie și octombrie 2026, după alegerile pentru Duma de Stat și în timp ce autoritățile extindeau restricțiile împotriva instrumentelor care permit accesul la site-uri blocate. Nu este vorba doar despre noi interdicții punctuale, ci despre finanțarea pe termen lung a mecanismului tehnic prin care statul poate decide ce conexiuni și servicii funcționează în interiorul Rusiei.
Aproape 20 de miliarde de ruble pe an
Proiectul de buget federal prevede pentru Centrul principal pentru radiofrecvențe 19,87 miliarde de ruble în 2027, 19,84 miliarde în 2028 și încă 19,87 miliarde în 2029. În total, suma ajunge la 59,58 miliarde de ruble.
Fondurile sunt legate de Sistemul automatizat de securitate a internetului, cunoscut prin acronimul ASBI și administrat prin Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare a comunicațiilor. Sistemul gestionează mijloacele tehnice de contracarare a amenințărilor, capabile să filtreze traficul, să încetinească site-uri și servicii digitale sau să le facă inaccesibile.
Planurile anterioare prevedeau 9,87 miliarde de ruble pentru ASBI în 2027 și 9,84 miliarde în 2028. Noile alocări sunt, prin urmare, aproape duble față de estimările precedente. Dacă vor fi aprobate, ele vor transforma controlul tehnic al rețelei într-un program multianual, nu într-o succesiune de măsuri împotriva unor site-uri individuale.
Și bugetul total al Roskomnadzor ar urma să crească de aproximativ 1,6 ori, până la 31,8 miliarde de ruble în 2027. O parte din fonduri este destinată extinderii supravegherii tehnice și dezvoltării așa-numitelor liste albe: un model în care anumite site-uri și servicii rămân accesibile, iar celelalte conexiuni sunt limitate.
Într-un asemenea sistem, accesul nu mai depinde în primul rând de disponibilitatea unui serviciu în rețeaua globală, ci de faptul că infrastructura rusă permite sau nu conexiunea. Pentru utilizatori și companii, aceasta înseamnă o dependență tot mai mare de platformele aprobate de autorități.
De la blocarea serviciilor la blocarea infrastructurii
Metoda folosită împotriva rețelelor VPN s-a extins și ea. Potrivit relatărilor din septembrie 2026, autoritățile ruse au trecut de la blocarea unor servicii individuale la restricționarea subrețelelor și a unor grupuri mari de adrese IP asociate furnizorilor de găzduire. Această abordare ar fi afectat simultan mai mult de zece servicii VPN importante.
Blocarea la nivel de adresă poate depăși ținta inițială. Companiile care depind de platforme internaționale sau de conexiuni securizate pot fi obligate să caute soluții alternative, suportând costuri tehnice și financiare suplimentare. Furnizorii de internet și companiile de găzduire riscă, la rândul lor, ca restricțiile aplicate unui interval larg de adrese să afecteze site-uri și aplicații legitime care folosesc aceeași infrastructură.
Pentru utilizator, cauza unei întreruperi este adesea imposibil de identificat. Conexiunea poate fi oprită în urma unei hotărâri judecătorești, a unei decizii tehnice a autorității de reglementare, a unui filtru automat sau a unei blocări prea largi a adreselor IP. Pe măsură ce controlul este mutat la nivelul infrastructurii de rețea, devine mai greu de separat cenzura deliberată de efectele colaterale.
În Rusia, rețelele VPN au fost folosite pentru accesarea site-urilor și platformelor blocate de autorități, inclusiv publicații independente, rețele sociale și servicii de mesagerie. Campania împotriva lor vizează astfel nu doar o tehnologie de protejare a conexiunii, ci și una dintre principalele metode prin care utilizatorii puteau ocoli restricțiile asupra informației online.
Relatările citate în legătură cu planurile bugetare afirmă că 258 de servicii VPN au fost blocate în 2025, iar în 2026 au urmat noi valuri de restricții. În documente privind subvențiile acordate Centrului principal pentru radiofrecvențe pentru anii 2025 și 2026 ar fi fost inclus și obiectivul de a bloca 92% dintre serviciile VPN până în 2030.
Documentele au fost eliminate de pe site-ul Roskomnadzor în mai 2026, potrivit relatărilor despre acest caz. Procentul de 92% rămâne o țintă raportată de presă, care nu poate fi verificată independent pe baza informațiilor disponibile aici. Dispariția materialelor face însă mai dificilă examinarea publică a modului în care sunt stabilite, finanțate și măsurate obiectivele sistemului.
Novaya Gazeta Europe a relatat despre alocările planificate. Informații suplimentare au fost publicate de Ostorojno, novosti, RuReporter și The Moscow Times.
Mai mulți bani pentru monitorizarea tinerilor
Proiectul de buget prevede fonduri suplimentare și pentru Centrul de studiere și monitorizare online a mediului juvenil. Organizația a fost creată în urma unei dispoziții directe a lui Vladimir Putin și își descrie misiunea drept protejarea tinerilor de „conținutul distructiv”.
Pentru 2027 era prevăzută inițial suma de 1,04 miliarde de ruble. Noile planuri ar ridica finanțarea anuală la aproximativ 1,3 miliarde de ruble, pentru un total de circa 3,9 miliarde în perioada 2027–2029. Creșterea este de aproape 300 de milioane de ruble pe an față de estimarea anterioară.
Justificarea oficială pune accentul pe protecția tinerilor. Extinderea monitorizării online finanțate de stat mărește însă și capacitatea de a identifica, clasifica și raporta materiale, precum și de a observa activitatea digitală a persoanelor tinere. Rămâne esențial cât de larg va fi interpretat termenul „conținut distructiv” și ce garanții verificabile vor exista pentru deciziile luate pe baza acestor clasificări.
Acest program adaugă o nouă componentă infrastructurii controlate prin Roskomnadzor. ASBI stabilește modul în care circulă traficul și ce servicii pot fi accesate, în timp ce centrul de monitorizare caută materiale considerate dăunătoare sau inacceptabile. Împreună, cele două mecanisme pot spori influența statului asupra lucrurilor pe care utilizatorii le găsesc, le distribuie și le discută.
Un sistem permanent, cu efecte economice
Momentul în care au apărut planurile este relevant. Relatările despre majorarea cheltuielilor au fost publicate după alegerile din septembrie 2026, în timp ce autoritățile își intensificau acțiunile împotriva rețelelor VPN și a altor instrumente de ocolire a restricțiilor. Cenzura internetului este astfel tratată ca o funcție permanentă a statului, cu echipamente, buget și obiective proprii.
Menținerea sistemului va presupune cheltuieli continue: echipamentele de inspecție a traficului trebuie întreținute, listele de adrese blocate trebuie actualizate, iar autoritățile trebuie să răspundă apariției unor noi tehnologii de ocolire. Blocările largi de adrese IP pot reduce și fiabilitatea rețelelor de găzduire și pot perturba servicii care nu au fost vizate direct.
Sumele propuse nu demonstrează că fiecare serviciu blocat sau fiecare utilizator monitorizat are o legătură politică. Ele arată însă că autoritățile ruse consideră controlul tehnic al spațiului digital o prioritate protejată, chiar și în condițiile presiunii asupra finanțelor publice.
În următorii trei ani, întrebarea nu va fi doar dacă cele 59,58 miliarde de ruble vor fi cheltuite integral, ci și cât de extinsă va fi folosită capacitatea construită cu acești bani. Pe măsură ce tot mai multe decizii sunt luate la nivelul infrastructurii de rețea și al unor sisteme tehnice greu de verificat, accesul la internetul deschis din Rusia va depinde tot mai mult de permisiunea statului.
