Conflictul dintre Biserica Catolică din Germania și partidul de dreapta radicală Alternativa pentru Germania (AfD) a depășit de mult nivelul unei dispute politice obișnuite. Episcopatul german consideră că etnonationalismul, xenofobia și radicalismul asociate partidului sunt incompatibile cu principiile creștine și cu libertățile democratice. În februarie 2024, Conferința Episcopală Germană le-a transmis credincioșilor că nu ar trebui să se înscrie în AfD și nici să voteze pentru această formațiune.
AfD încearcă să se prezinte drept apărătoare a „valorilor creștine tradiționale”, însă conducerea Bisericii Catolice respinge această revendicare. Pentru episcopatul german, împărțirea oamenilor în „ai noștri” și „străini” pe criterii etnice contrazice egalitatea în fața legii, demnitatea persoanei și principiile fundamentale ale învățăturii creștine.
De la controversa politică la avertismentul bisericilor
Poziția instituțiilor religioase s-a conturat treptat, pe măsură ce AfD s-a deplasat către un discurs descris în materialul de față drept ultranaționalist. Un moment important a fost întâlnirea restrânsă organizată la 25 noiembrie 2023 în apropiere de Potsdam. La reuniune au participat mai mulți membri ai AfD, reprezentanți ai organizației WerteUnion, oameni de afaceri și activiști ai unor grupări de extremă dreapta. Accesul presei nu a fost permis.
La 10 ianuarie 2024, publicația Correctiv a publicat investigația intitulată „Planul secret împotriva Germaniei” (Geheimplan gegen Deutschland). Ancheta susținea că tema centrală a întâlnirii a fost așa-numita „remigrație”, concept prezentat ca un plan pentru expulzarea în masă din Germania a milioane de persoane de origine străină. Dezvăluirile au provocat reacții publice și proteste, iar dezbaterea despre relația dintre AfD, democrație și instituțiile religioase s-a intensificat.
La 22 februarie 2024, la Augsburg, Conferința Episcopală Germană a adoptat o declarație potrivit căreia „etnonationalismul și creștinismul sunt incompatibile”. Documentul a fost susținut de toți cei 60 de membri ai conferinței. Episcopii au afirmat că este inacceptabil pentru creștini să se înscrie în AfD și, cu atât mai mult, să voteze pentru partid la alegeri. Decizia a fost prezentată și în emisiunea Tagesthemen a postului ARD, la 23 februarie 2024.
La 25 februarie 2024, Kirsten Fehrs, președinta Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania (EKD), s-a alăturat avertismentelor formulate de episcopii catolici. Ea a declarat că și bisericile protestante condamnă etnonationalismul și radicalismul de dreapta și le consideră incompatibile cu creștinismul.
Ulterior, la 11 februarie 2025, liderii bisericilor creștine din Germania au publicat un apel în contextul alegerilor pentru Bundestag. Aceștia au condamnat din nou extremismul și etnonationalismul și au îndemnat alegătorii să sprijine numai partidele democratice.
Disputa privind identitatea și cetățenia
Potrivit materialului, ideologia AfD a căpătat tot mai clar trăsături de etnonationalism radical și xenofobie. Discursul partidului ar separa „germanii adevărați” de persoanele al căror drept de a locui în Germania este pus sub semnul întrebării în funcție de originea geografică. Aripa cea mai radicală a formațiunii ar acorda originii etnice o importanță mai mare decât cetățeniei dobândite.
În această interpretare, migranții și minoritățile sunt descriși drept surse ale criminalității sau drept o „amenințare culturală”. În același timp, partidul critică instituțiile democratice și juridice care îi limitează acțiunile. Materialul afirmă că Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a clasificat AfD drept formațiune de extremă dreapta și caută dovezi pentru o eventuală limitare legală a activității sale.
Instituțiile catolice au adoptat, de asemenea, măsuri interne privind participarea membrilor AfD la activitățile bisericești și educaționale. Potrivit agenției catolice KNA și publicației Katholisch.de, dieceze din întreaga Germanie au emis directive prin care membrilor AfD li s-ar interzice ocuparea unor funcții în cadrul Bisericii, precum și activitățile de formare sau educație în universități și instituții de învățământ catolice.
Cazul politicianului Christoph Schaufert
Cazul lui Christoph Schaufert a devenit unul dintre principalele exemple invocate în legătură cu aplicarea deciziei episcopatului. Schaufert este politician AfD și deputat în parlamentul landului Saarland, unde ocupa funcția de vicepreședinte al grupului parlamentar. El făcea parte și din consiliul administrativ al parohiei Kirchenverwaltungsrat din comunitatea Sfânta Maria din Neunkirchen, aflată în dieceza Trierului.
În urma unei discuții cu reprezentanții conducerii bisericești, aceștia au stabilit că Schaufert nu intenționa să renunțe la funcția sa în AfD și nici să se distanțeze de ideologia partidului. Parohia a cerut îndepărtarea lui din funcțiile și activitățile bisericești. La 17 aprilie 2024, vicarul general al diecezei Trier a aprobat solicitarea.
Materialul prezintă cazul drept primul precedent contemporan din Germania în care un politician ar fi fost îndepărtat oficial dintr-o funcție bisericească din cauza apartenenței la AfD. Decizia a fost ulterior confirmată, potrivit aceleiași surse, de Vatican.
În februarie 2024, o situație similară a generat o reacție din partea diecezei Münster. În orașul Rheine, un preot a condamnat ideologia AfD, iar reprezentanții locali ai extremei drepte l-au acuzat de părtinire. Dieceza s-a poziționat în sprijinul clericului.
Prin aceste poziții și măsuri, bisericile creștine din Germania își mențin distanța față de AfD și resping folosirea tradiției creștine pentru legitimarea unui program bazat pe diferențiere etnică, excludere și contestarea instituțiilor democratice. Dezbaterea rămâne legată atât de orientarea partidului, cât și de limitele reacției instituțiilor religioase față de formațiunile de extremă dreapta.
Pai ce sa zic, in sfarsit o voce care spune lucrurilor pe nume. Vad atatia oameni care se zic crestini dar uita ca Hristos nu a facut distinctie intre oameni dupa etnie sau origine. Am o ruda care tot repeta ca “biserica ar trebui sa apere valorile noastre” si cand ii zici ca valorile alea nu includ ura fata de straini, se supara. Bine ca episcopatul german a avut curajul sa spuna clar ca etnonationalismul e incompatibil cu credinta, pentru ca altfel se folosea de numele lui Dumnezeu ca sa justifice lucruri care nu au nimic de-a face cu Evanghelia. Si legat de intalnirea aia de la Potsdam, mi se pare incredibil ca a durat atat pana s-a aflat ce se discuta acolo, dar macar acum lumea a inceput sa vada cine sunt cu adevarat.