Azerbaidjanul își consolidează poziția de partener stabil al Israelului și de posibilă legătură între statul israelian și piețele din Asia Centrală, într-un moment în care statele din regiune își diversifică relațiile externe și își reduc dependența de Rusia. Evoluția este prezentată într-un material publicat la 18 august 2026, care descrie extinderea legăturilor comerciale, energetice, tehnologice și de securitate dintre Israel, Azerbaidjan și țările din Asia Centrală.
Relații pragmatice în Asia Centrală
Statele din Asia Centrală abordează relațiile cu Israelul în principal din perspectivă pragmatică. Cooperarea este concentrată pe domenii precum comerțul, energia, tehnologia, agricultura, echipamentele medicale și securitatea. Kazahstanul rămâne unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Israelului din regiune, iar legăturile dintre cele două state s-au dezvoltat atât în plan economic, cât și energetic.
În 2025, Kazahstanul s-a alăturat Acordurilor Abraham. Astana și Baku asigură o parte importantă din importurile de petrol ale Israelului. În același timp, Kazahstanul este interesat să își extindă exporturile de uraniu și de alte materii prime, în timp ce Israelul poate furniza îngrășăminte, echipamente medicale și soluții tehnologice.
Relația cu Israelul este, de asemenea, legată de interesul Kazahstanului pentru dezvoltarea unor contacte mai largi cu Statele Unite. Cooperarea economică și energetică oferă Astanei un instrument suplimentar pentru promovarea propriilor interese în relațiile cu partenerii externi, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat.
Extinderea contactelor cu Israelul
Uzbekistanul, Kârgâzstanul și Turkmenistanul mențin, la rândul lor, relații cu Israelul și își extind contactele cu acesta. Direcția se înscrie într-o politică mai largă de diversificare a relațiilor internaționale. Statele din Asia Centrală dezvoltă simultan cooperarea cu China, Statele Unite, Turcia și țările europene, iar legăturile cu Israelul completează această rețea de parteneriate.
În această formulă, capitalele din regiune își aleg partenerii în funcție de obiective concrete. Unele urmăresc investiții, altele caută tehnologii, piețe de desfacere, resurse sau rute de transport. Relațiile externe nu mai sunt prezentate exclusiv prin raportare la un singur centru de putere, iar cooperarea cu Israelul este inclusă în procesul de extindere a opțiunilor economice și politice.
O analiză publicată de The National Interest despre modul în care Asia Centrală privește relațiile cu Israelul descrie această abordare drept una orientată către interese practice. Statele din regiune caută parteneriate care să răspundă unor nevoi economice și strategice distincte, fără ca relațiile cu un actor să excludă automat cooperarea cu ceilalți.
Rolul Azerbaidjanului
Azerbaidjanul se diferențiază prin faptul că dispune deja de relații consolidate cu Israelul și, în paralel, își dezvoltă legăturile politice, economice și de transport cu statele din Asia Centrală. Această poziționare îi permite Bakului să fie luat în calcul ca punct de legătură între Israel, Caucaz și regiunea caspică.
Importanța Azerbaidjanului este asociată și cu poziția sa geografică, precum și cu legăturile de transport care îl conectează cu spațiul central-asiatic. Baku poate susține contacte bilaterale și formate de cooperare multilaterală între Israel și statele din regiune, inclusiv prin proiecte economice și logistice.
Un element central este Coridorul de Mijloc, ruta care traversează Marea Caspică și leagă Asia Centrală de Caucaz și Europa. Dezvoltarea unor rute alternative de transport sporește relevanța Azerbaidjanului ca nod de tranzit și energetic între regiunea caspică și piețele europene. În materialul analizat, această infrastructură este prezentată ca un cadru pentru intensificarea legăturilor dintre Asia Centrală, Europa și partenerii externi.
Reducerea influenței ruse
Materialul leagă aceste evoluții de reducerea treptată a influenței politice și economice a Rusiei în Asia Centrală și în Caucazul de Sud. Statele din regiune dezvoltă mai activ relații directe cu China, Turcia, Statele Unite, Uniunea Europeană, țările din Golf și partenerii din Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul.
Schimbarea nu este descrisă ca o renunțare la toate relațiile existente, ci ca o trecere către o structură mai diversificată de cooperare. Astana, Tașkent și celelalte capitale își distribuie legăturile economice, politice și de securitate între mai mulți parteneri, în funcție de obiectivele urmărite. Pentru aceste state, competiția dintre partenerii externi creează condiții mai favorabile pentru atragerea investițiilor, a tehnologiilor și a sprijinului politic.
Pentru Israel, această reconfigurare deschide posibilități suplimentare de extindere a prezenței economice și politice în Asia Centrală. Pentru Azerbaidjan, legăturile cu Israelul și cooperarea cu statele central-asiatice se suprapun peste rolul său de intermediar în proiecte de transport, energie și comerț.
Asia Centrală și Caucazul sunt astfel tratate tot mai mult ca direcții distincte ale politicii externe a marilor actori din Est și din Vest. Relațiile dintre Azerbaidjan, Israel și statele central-asiatice continuă să se dezvolte prin contacte economice, energetice și logistice.
