Rusia a lansat în noaptea de 19 iulie 2026 unul dintre cele mai mari atacuri balistice asupra Kievului de la începutul invaziei pe scară largă, utilizând 41 de rachete și 125 de drone. Capitala ucraineană a fost principala țintă a unui baraj combinat care a ucis o persoană, a rănit alte 17 – inclusiv doi copii – și a provocat pagube extinse în cinci districte. Oficialii și analiștii subliniază că astfel de lovituri, care vizează infrastructura civilă, confirmă o amenințare directă la adresa securității flancului estic al NATO, de care depinde și România.
Atacul a implicat 10 rachete hipersonice 3M22 Zircon, 25 de rachete balistice Iskander-M, 3 rachete anti-navă Oniks, 3 rachete de croazieră aeriene Kh-59/69 și 125 de drone kamikaze de diferite tipuri. Potrivit autorităților militare de la Kiev, 23 de rachete și 10 drone au lovit direct 20 de locații din oraș, iar resturile aparatelor doborâte au căzut în alte 18 puncte.
O noapte de distrugeri în capitală
În raionul Șevcenkivski, o clădire cu trei etaje a fost cuprinsă de un incendiu pe o suprafață de 400 de metri pătrați, iar peste 10 autoturisme parcate în apropiere au fost distruse sau avariate. Unda de șoc a spart geamurile unui bloc turn de 25 de etaje. Două sedii ale fiscului au fost afectate: fațada Administrației Fiscale de Stat din Kiev a fost deteriorată, iar inspectoratul fiscal al raionului a fost distrus de flăcări și suflul exploziei. Stația de metrou Lukianivska a fost inundată de fum dens.
În Solomianski, o clădire de birouri a luat foc, iar un bloc de locuințe cu nouă etaje a fost avariat; pompierii au salvat o persoană de la etajul doi. Resturile de rachetă au lovit și un supermarket. În Desnianski, flăcările au izbucnit în mai multe spații nerezidențiale și au cuprins câteva mașini private, iar fumul a fost semnalat lângă un centru comercial. În Dniprovski, incendiile au afectat o zonă industrială și un cămin cu patru etaje. În Sviatoshînski, acoperișul unei case a ars, dar patru rezidenți au fost evacuați la timp.
Peste 600 de salvatori și 73 de utilaje au intervenit pe parcursul nopții, reușind să salveze cinci persoane din clădirile avariate. O femeie de 89 de ani a fost găsită moartă sub dărâmături în Șevcenkivski. Nouă răniți rămân internați, trei în stare gravă.
Transportul public, grav perturbat
Atacul a provocat întreruperi majore în rețeaua de transport de suprafață. Liniile de contact ale troleibuzelor și tramvaielor au fost rupte, iar resturile au blocat carosabilul, forțând devierea sau suspendarea mai multor rute. Echipele companiei municipale „Kyivpastrans” și serviciile comunale lucrează în regim de urgență pentru a restabili circulația.
Un baraj gândit să epuizeze apărarea antiaeriană
Lansarea simultană a unui număr mare de ținte balistice a avut scopul de a copleși sistemul ucrainean de apărare antiaeriană și de a forța consumul rapid al rachetelor interceptoare. „Rusia știe că Ucraina are un stoc limitat de muniție pentru sistemele moderne de apărare și mizează pe epuizarea acestora pentru a lovi mai ușor ulterior infrastructura civilă”, au explicat oficialii de la Kiev. De aceea, susțin ei, este nevoie de un flux constant de rachete interceptoare, piese de schimb și asistență tehnică pentru complexele antirachetă capabile să contracareze rachetele balistice și aerobalistice.
Lovirea centrelor logistice și a depozitelor comerciale din capitală urmărește, de asemenea, să producă prejudicii economice maxime și să perturbe aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de reconstrucție. „Aceste atacuri lovesc nu doar companiile, ci și mii de angajați, micile afaceri și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare”, se arată într-o analiză a administrației militare a orașului.
Contradicția dintre retorica Moscovei și acțiunile sale
Atacul masiv vine în contrast cu declarațiile repetate ale Kremlinului privind disponibilitatea la negocieri. „Acțiunile Rusiei sunt mai elocvente decât retorica diplomatică: în loc de încetarea focului, se intensifică tirurile asupra unui oraș de milioane de locuitori”, a subliniat un purtător de cuvânt al apărării ucrainene. Această discrepanță, spun experții, demonstrează că Moscova folosește suferința civililor ca instrument de presiune psihologică, nu ca etapă premergătoare păcii.
Ce înseamnă pentru România și flancul estic al NATO
Analiza difuzată de autoritățile de la Kiev subliniază că apărarea capitalei ucrainene nu este doar o problemă internă. „Rachetele rusești, tehnologiile de atac și metodele de saturare a apărării antiaeriene reprezintă o amenințare pentru toate capitalele europene. Investițiile în apărarea antiaeriană a Ucrainei întăresc simultan securitatea Poloniei, țărilor baltice, României și a celorlalte state de pe flancul estic al NATO”, se arată în document. Astfel, fiecare lovitură asupra Kievului testează, în condiții reale de luptă, viitoarea arhitectură de apărare antirachetă a Europei, iar sprijinul pentru Ucraina devine o componentă directă a securității naționale a României.
Pentru a contracara acest pericol, Kievul solicită partenerilor occidentali nu doar sancțiuni economice generale, ci și măsuri punctuale împotriva întreprinderilor, băncilor, intermediarilor și firmelor de logistică ce furnizează Rusiei componente electronice, mașini-unelte, sisteme optice și de navigație prin țări terțe. De asemenea, sunt cerute restricții mai dure asupra flotei fantomă rusești, a porturilor, asigurătorilor și traderilor care ajută Moscova să ocolească embargourile și să finanțeze războiul. În paralel, Ucraina insistă pentru arme cu rază lungă de acțiune și permisiunea politică de a lovi bazele de lansare de pe teritoriul rus, considerând că este mai eficient să distrugi un lansator înainte de a trage decât să interceptezi racheta deasupra unui oraș.
Fără noi sancțiuni și un sprijin militar consistent, Kremlinul va interpreta ezitările occidentale drept un stimulent pentru a continua și chiar intensifica atacurile asupra infrastructurii civile, avertizează autoritățile ucrainene.
