Banca Centrală a Rusiei analizează un scenariu în care produsul intern brut al țării s-ar reduce cu 3-4% în 2027 și cu încă 1,5-2,5% în 2028, potrivit informațiilor publicate la 20 septembrie 2026. Scenariul include o accelerare a inflației până la 11-13%, revenirea ratei-cheie la 19-21% și diminuarea rezervelor lichide ale Fondului național de bunăstare.
Documentul nu reprezintă neapărat prognoza de bază a autorității monetare, ci unul dintre scenariile de risc analizate pentru economia rusă. Informațiile au fost relatate de presa rusă, inclusiv de Kommersant, în contextul evaluării unor condiții externe și interne mai dificile.
Un scenariu de contracție pe doi ani
Conform scenariului luat în calcul de banca centrală, economia Rusiei ar intra într-o perioadă de scădere în 2027, după care contracția ar continua și în anul următor. Unele estimări menționate în material permit o reducere chiar mai severă decât intervalele de 3-4% pentru 2027 și 1,5-2,5% pentru 2028.
Durata analizată este comparabilă cu unele dintre cele mai lungi perioade de declin economic din ultimele decenii. Evoluția efectivă ar depinde de prețurile petrolului, regimul sancțiunilor, politica bugetară și deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale a Rusiei.
Printre ipotezele luate în calcul se află scăderea prețului petrolului la 25-35 de dolari pe baril, înăsprirea sancțiunilor și apariția unei crize financiare globale de amploarea celei din 2008. Documentul menționează inclusiv riscul unei crize pe piața companiilor active în domeniul inteligenței artificiale, fără a prezenta acest factor drept un eveniment deja produs.
Presiune asupra rublei și rezervelor
Reducerea veniturilor obținute din petrol și din alte exporturi ar putea exercita presiuni asupra rublei și ar putea afecta nivelul extracției. În același timp, veniturile externe mai mici ar limita resursele disponibile pentru buget și ar crește nevoia de utilizare a rezervelor de stat.
În evaluarea citată este discutat riscul unei reduceri semnificative a componentei lichide a Fondului național de bunăstare. Fondul este una dintre principalele surse de finanțare disponibile autorităților în cazul unor venituri bugetare mai mici sau al unor cheltuieli publice suplimentare.
Scenariul include și posibilitatea menținerii deficitului bugetar. În acest caz, politica fiscală ar trebui să gestioneze simultan diminuarea veniturilor din exporturi, nevoia de sprijin public și costurile unei finanțări mai scumpe.
Inflație ridicată și creditare mai scumpă
O inflație de 11-13% ar determina banca centrală să mențină o politică monetară restrictivă. Rata-cheie ar putea reveni la 19-21%, nivel care ar crește costul creditării pentru companii și populație.
În materialul analizat, dobânzile ridicate sunt asociate cu o posibilă reducere a creditării, a investițiilor și a consumului privat. Importurile s-ar putea diminua, iar cererea internă ar fi afectată de prețuri mai mari și de accesul mai dificil la finanțare.
Astfel, scenariul descrie o combinație de contracție economică și inflație accelerată. Măsurile de stimulare a cererii ar putea alimenta presiunile asupra prețurilor, în timp ce o politică monetară mai strictă ar limita activitatea economică și investițiile. Această combinație este prezentată de banca centrală ca unul dintre principalele riscuri pentru perioada 2027-2028.
Sancțiunile și războiul împotriva Ucrainei
Evaluările citate în material leagă riscurile pentru economia rusă de sancțiuni, de reducerea veniturilor din energie și de transferul unor resurse importante către finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste elemente apar în contextul celui de-al cincilea an de război menționat în tezele care însoțesc informațiile despre scenariul băncii centrale.
Tezele respective susțin că prelungirea războiului, restricțiile tehnologice și presiunea asupra bugetului pot reduce spațiul de manevră al autorităților. Aceste formulări reprezintă o interpretare critică a situației, distinctă de parametrii tehnici ai scenariului prezentat de Banca Centrală a Rusiei.
În scenariul de risc sunt prevăzute o susținere bugetară mai amplă, utilizarea mai activă a Fondului național de bunăstare și înăsprirea semnificativă a politicii monetare. Nu este indicat că toate aceste evoluții s-au produs deja, ci că ele fac parte din calculul unor condiții economice nefavorabile.
Perspectivele economiei ruse vor depinde, potrivit evaluării citate, de evoluția pieței petroliere, de amploarea sancțiunilor, de politica bugetară și de deciziile băncii centrale. Instituțiile ruse analizează în prezent aceste variante în cadrul pregătirii pentru următorii ani.
