Peste 10% din pădurile proprietate publică a statului au fost incluse în primul Catalog național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB), conform unei analize realizate de WWF-România, după aprobarea documentului de către Ministerul Mediului la sfârșitul lunii august 2026. Organizația de mediu salută acest demers, subliniind că actualul Catalog se concentrează în principal pe păduri, lăsând ecosistemele acvatice și zonele umede slab reprezentate.
Adoptarea și operaționalizarea Catalogului Național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate au reprezentat un jalon asumat de România prin PNRR. Aproximativ 340.000 de hectare de păduri administrate de Romsilva au fost incluse în Catalog, ceea ce depășește 10% din totalul pădurilor de stat. Această incluziune duce practic la dublarea suprafețelor pădurilor de stat aflate într-un regim de protecție orientat spre conservarea biodiversității.
Catalogul cuprinde în total aproximativ 600.000 de hectare, dintre care circa 73% sunt păduri și alte terenuri acoperite cu arbori, deși acestea reprezintă mai puțin de 35% din teritoriul național. WWF consideră că această concentrare trebuie echilibrată prin includerea altor ecosisteme valoroase în etapele următoare.
Organizația atrage atenția în special asupra râurilor, zonelor umede și pădurilor ripariene, care formează așa-numitele „coridoare verzi-albastre”. Aceste coridoare contribuie la regularizarea cursurilor de apă, menținerea calității apei și conectarea habitatelor naturale, dar WWF constată că în actualul Catalog acestea sunt aproape inexistente.
Finalizarea recentă a Cadastrului apelor, acoperind peste 55.000 km din aproximativ 78.000 km de cursuri de apă, oferă acum baza necesară pentru identificarea și includerea în Catalog a unor ecosisteme acvatice și zone umede cu valoare ecologică ridicată.
WWF atrage atenția că primul Catalog nu înseamnă că România a atins obiectivul de 10% protecție strictă până în 2030, însă consideră că a fost creat mecanismul juridic și operațional necesar pentru a atinge această țintă. Organizația solicită continuarea desemnărilor, revizuirea metodologiei pe baze științifice și asigurarea unor mecanisme de compensare pentru proprietarii și comunitățile afectate de restricții.
Pentru pădurile desemnate ca ZPB, WWF precizează că intervențiile nu pot fi justificate prin rațiuni economice, fiind acceptate doar în anumite condiții, cum ar fi conservarea valorilor naturale sau prevenirea dezastrelor. În pădurile primare și multiseculare de tip „old-growth” nu ar trebui permise intervenții silviculturale.
Înainte de adoptarea Catalogului, organizații precum Agent Green, Greenpeace România, Comunitatea Declic, Federația Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică au criticat proiectul Ministerului Mediului, afirmând că cele aproximativ 609.400 de hectare (2,54% din suprafața terestră a României) sunt insuficiente pentru a atinge obiectivul de 10% protecție strictă până în 2030. Analiza acestor organizații a arătat că peste 90% dintre suprafețele propuse se aflau deja în arii naturale protejate, iar suprafețele din afara acestora însumau aproximativ 59.800 de hectare, echivalentul a 0,25% din teritoriul României. Aceste ONG-uri au criticat și durata consultării publice pentru cele 472 de zone propuse, cerând includerea unor suprafețe noi, reprezentative și conectate ecologic.
