Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, a discutat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre posibilele consecințe ale unei degradări a ratingului de țară, care ar putea duce la blocarea accesului României la finanțare și la dispariția investitorilor importanți.
Întrebat despre perspectiva degradării ratingului de țară la categoria junk, economistul a evidențiat importanța menținerii calificativului actual de investment grade. Mulți investitori internaționali au politici care le permit să investească doar în instrumente financiare clasificate astfel. Ieșirea din categoria investment grade ar putea face ca România să dispară din atenția multor investitori din această categorie.
În acest an, România trebuie să emită, în medie, peste 20 de miliarde de lei datorie lunar pentru a finanța deficitul bugetar, a rostogoli datoria publică și a acoperi necesarul suplimentar de finanțare, în ciuda unui deficit bugetar în scădere comparativ cu anii anteriori.
România se află în categoria investment grade din 2004-2005, fără a reuși, însă, să obțină un rating superior. Dumitru a subliniat că agențiile de rating nu au avut încrederea necesară pentru a îmbunătăți acest rating nici măcar în condiții economice favorabile, cum ar fi în 2015, când deficitul bugetar era de doar 0,5% din PIB.
El a explicat că, deși există țări europene cu ratinguri mai slabe, acestea reușesc să se împrumute la dobânzi mai mici decât România. De exemplu, Serbia, care nu era considerată investment grade, obținea împrumuturi mai ieftine decât România.
De asemenea, a menționat că percepția piețelor financiare joacă un rol crucial, agențiile de rating având o inerție în reacțiile lor. Deși deficitul României a depășit 9% din PIB în 2024, agențiile nu au retrogradat țara, ci au modificat doar perspectiva la negativă. Totuși, piețele financiare au reacționat prompt, crescând costurile de finanțare.
Dumitru a atras atenția și asupra necesarului mare de finanțare care provoacă o creștere inevitabilă a costurilor împrumuturilor. România a fost unul dintre cei mai mari emitenți de eurobonduri din Europa Centrală și de Est, iar o cerere extraordinară de finanțare influențează costurile acesteia.
În prezent, România are o datorie publică de aproximativ 60% din PIB, cifra fiind sub media europeană de peste 90%. Totuși, problema principală rămâne capacitatea de finanțare, ținând cont că sistemul bancar românesc este mult mai mic comparativ cu cel din Uniunea Europeană, activele bancare reprezentând puțin peste 50% din PIB, față de 250-300% media europeană.
