Inflația anuală din Rusia a depășit pragul de 12% în mai multe regiuni în iunie 2026, cel mai ridicat nivel – 12,2% – fiind înregistrat în republica Tuva, pe fondul unei creșteri abrupte a prețurilor carburanților, care au ajuns să coste cu până la 80% mai mult în Sevastopol și cu peste 65% în Tuva, arată datele publicate de Rosstat.
Deficitul de combustibil și scumpirile accelerate sunt o consecință directă a loviturilor repetate ale dronelor ucrainene asupra marilor rafinării rusești, care au redus capacitatea de procesare și au generat o penurie fizică de carburanți. Sistemul de aprovizionare nu a putut compensa pierderile prin redistribuire, iar prețurile la pompă au explodat în zeci de regiuni.
Pe lângă combustibili, presiunea asupra prețurilor a fost alimentată de deprecierea rublei – cursul a scăzut cu aproape 10% în iunie, până la 77,75 ruble pentru un dolar – și de scumpirea serviciilor de comunicații cu 12–16%. Creșterea rapidă a costurilor logistice și de import s-a reflectat direct în prețurile finale pentru consumatori.
Diferențe regionale uriașe
În timp ce Tuva a înregistrat o inflație de 12,2%, republica Ingușetia a avut cel mai scăzut nivel din țară, de doar 3,88%. Alte 49 de regiuni au depășit media națională a inflației, de 6,02%, iar în orașe precum Moscova și Sankt Petersburg carburanții s-au scumpit cu 12,5–13,5%. Pe Kamceatka, creșterea a fost de 18,5%.
Rosstat explică diferențele prin dinamica specifică a prețurilor la bunuri și servicii, precum și prin structura cheltuielilor de consum din fiecare subiect federal.
Efecte în lanț și riscul de stagflație
Creșterea prețurilor la carburanți s-a propagat rapid în economie, deoarece combustibilul intră în costurile de transport ale tuturor mărfurilor. În acest context, Banca Centrală a Rusiei a menținut dobânda-cheie la 14,25%, ceea ce limitează accesul companiilor la credite și frânează investițiile. Analizele citate de presa rusă avertizează că economia riscă să intre într-o spirală de stagflație, cu prețuri în creștere și producție în scădere.
Încercările de a compensa lipsa de benzină prin trecerea la gaz lichefiat s-au soldat cu un nou val de scumpiri: cererea suplimentară a dus la un deficit de autogaz și la o creștere a prețului cu 12%, până la 35,35 ruble pe litru, adâncind presiunea asupra transportatorilor și asupra prețurilor finale.
Oficial, autoritățile ruse pun criza pe seama unor factori externi, însă analizele independente arată că războiul declanșat de Kremlin și incapacitatea de a proteja infrastructura critică au destabilizat piața internă a carburanților. Prioritizarea cheltuielilor militare în defavoarea economiei civile a amplificat dezechilibrele, iar inflația a depășit media națională în majoritatea regiunilor.
